Donald Trump pare să aibă un frate geamăn balcanic. De peste un an, oficialii europeni avertizează că statul balcanic Bosnia și Herțegovina se află în pragul unei crize care amenință stabilitatea Europei de Sud-Est.
În prezent, un grup de lobbyști din mișcarea „Make America Great Again” a influențat declanșarea unei intervenții dramatice a administrației Trump în regiunea instabilă, perturbând ani de diplomație condusă de SUA în Balcani.
La sfârșitul lunii octombrie, administrația Trump a surprins unii aliați tradiționali europeni prin ridicarea sancțiunilor impuse principalului provocator al crizei: Milorad Dodik, fost lider dur și pro-rus al sârbilor bosniaci.
Această decizie a fost condiționată de acceptarea retragerii sale din funcția de președinte al Republicii Srska – partea majoritară sârbă a Bosniei, pe care a amenințat că o va separa de restul țării.
Această mișcare reflectă o demonstrație de putere a diplomației americane în susținerea naționaliștilor de dreapta din Europa, oferind o perspectivă nouă asupra abordării sale pragmatice în politica externă.
Politicieni precum Dodik, un aliat al președintelui rus Vladimir Putin, pot influența pozițiile politice ale SUA.
Printre cei care au colaborat cu Dodik s-au numărat fostul avocat al președintelui SUA, Rudy Giuliani, activistul Laura Loomer și fostul guvernator al Illinois, Rod Blagojevich, condamnat pentru acuzații de corupție înainte ca Trump să-i comute pedeapsa în 2020.
Susținătorii acestei decizii consideră că reprezintă o acțiune curajoasă de a reduce riscul reprezentat de Dodik, care a fost o amenințare iminentă pentru un echilibru fragil regional.
El a amenințat în repetate rânduri că va separa teritoriul controlat de sârbi de restul Bosniei, unde peste 100.000 de victime au fost înregistrate în conflictul din 1992-1995, conform Financial Times.
Valentin Inzko, fost Înalt Reprezentant și oficial occidental implicat în implementarea acordului de la Dayton, a afirmat că decizia a fost „prea bruscă și prematură”, cedând o influență esențială asupra lui Dodik și aliaților săi.
„Ar fi trebuit să-i se permită lui Dodik, de exemplu, șase luni pentru a se comporta responsabil, înainte de a ridica sancțiunile.”
Criticii consideră că această înțelegere reprezintă o concesie deliberată a influenței americane.
„De la ridicarea sancțiunilor SUA asupra unor oficiali din Republica Srpska, am asistat la o continuare a comportamentului provocator și a acțiunilor destabilizatoare”, a declarat Jeanne Shaheen, senator democrat în comisia de relații externe.
„Nu dorim ca o viziune impusă de birocrați și activiști restrânși să fie reflectată în societate”, a menționat secretarul de stat adjunct Christopher Landau, la Dayton, Ohio, în luna mai, într-un discurs de comemorare a semnării acordului de pace care a pus capăt războiului din Bosnia.
„O politică expansivă, fără limite și fără respect pentru istorie, devine o piedică în strategia și guvernarea constituțională.”
Pentru Dodik, această decizie reprezintă culminarea unor manevre din culise, în contextul reelegerii lui Trump în noiembrie anul trecut. Dodik a perceput o oportunitate de a încheia izolarea internațională și a început să recruteze lobbyști.
Pe parcursul anului 2025, Republica Srpska a încheiat contracte cu firme de lobby americane în valoare de sute de mii de dolari, care au încercat să îl prezinte pe Dodik drept un lider similar cu Trump în Balcani – un contestatar și o victimă a investigațiilor penale, despre care susține că sunt motivate politic, și care prezintă locuitorii din Republica Srpska drept creștini persecutați.
Sursa foto: Time/Wikipedia Commons/ Site-ul președinției Republicii Srpska
Autorul recomandă: Bloomberg: După Republica Moldova și Kosovo, Administrația Trump ar putea încerca să convingă Serbia să primească migranți deportați
