Magistrați la pensie: Exodul masiv și pasivitatea celorlalte puteri

Ionescu Stefan
8 Citit minim
Exod uriaș al magistraților către pensie. Suntem zilnic sub asalt, vinovatul de serviciu pentru pasivitatea celorlalte puteri în stat

Un proiect de modificare a pensiilor magistraților a fost recent supus dezbaterii publice de către Ministerul Muncii. Etapa următoare implică analize și discuții premergătoare adoptării. Guvernul consideră modificările necesare pentru echitate socială, majoritatea cetățenilor și mass-media susținând proiectul. Magistrații, la rândul lor, evidențiază importanța statutului lor de putere în stat, menționând interdicțiile profesionale și nemulțumirea față de utilizarea lor ca „marfă electorală”. Presiunile legate de pensii și salarii, considerate de unii nedrepte, au determinat mulți magistrați să se pensioneze imediat ce au obținut cele 25 de ani de vechime.

În această perioadă tensionată, s-a desfășurat un amplu interviu cu președintele Curții de Apel București (CAB), Liana Nicoleta Arsenie. Subiectul principal îl constituie modificările proiectului privind pensiile magistraților, dar discuțiile includ și provocările cotidiene ale activității judiciare, impactul asupra vieții magistraților și pierderea încrederii cetățenilor în Justiție.

Conform proiectului propus, pensionarea magistraților se va realiza la vârsta standard din sistemul public de pensii, cu o vechime minimă în muncă de cel puțin 35 de ani.

  • Cuantumul pensiei este stabilit la 55% din media indemnizațiilor de încadrare brute lunare și a sporurilor pentru care au fost reținute contribuții de asigurări sociale în ultimele 60 de luni de activitate înainte de pensionare.
  • Suma netă a pensiei de serviciu va fi limitată la 70% din venitul net din ultima lună de activitate.
  • Proiectul stabilește o nouă modalitate de recalculare a vechimii asimilate în calculul pensiei de serviciu, valabilă până în 2029.
  • Se propune creșterea treptată a vârstei de pensionare a magistraților cu câte un an și jumătate anual până în 2036.
  • Pensionarea anticipată este permisă la împlinirea vârstei de 35 de ani, fiind aplicată o penalizare anuală de 2% până la atingerea vârstei standard de pensionare.
  • Proiectul limitează acordarea bonusului de 1% și actualizarea pensiei doar persoanelor care au solicitat pensionarea sau au îndeplinit condițiile de pensionare.
  • Vechimea dobândită după intrarea în vigoare a legii nu va fi luată în considerare pentru calculul bonusului de 1%.

Președintele Curții de Apel București nu îndeplinește condițiile actuale pentru pensionare, având doar 21 de ani de activitate în magistratură. Chiar dacă ar îndeplini aceste condiții, nu și-ar solicita pensionarea.

Majoritatea cetățenilor consideră că există un decalaj semnificativ între salariile și pensiile magistraților și cele ale altor categorii de angajați, inclusiv din cauza calculării pensiei fără a lua în considerare principiul contributivității.

Cu toate acestea, președintele Curții de Apel București nu percepe situația ca pe o umilire:

„În opinia mea, este o percepție eronată. Nu este vorba de umilire, ci de o prezentare incompletă a realității. Magistratura, prin natura ei, presupune competențe dobândite prin studii universitare și postuniversitare. Această echitate socială nu trebuie confundată cu egalitarismul, ci cu recunoașterea meritelor fiecărei profesii în funcție de importanța sa în arhitectura statului.”

Pentru comparații corecte, termenii trebuie să fie comparabili. Magistrații sunt stigmatizați ca privilegiați și abuzivi pentru că dețin o poziție de putere în stat. Această putere derivă din viziunea legiuitorului constituțional, care a conceput o democrație bazată pe separarea puterilor, fără ierarhizare.

Independența Justiției: Un Profesionism Complex

Salariile și pensiile magistraților depășesc considerabil cele ale puterilor legislative și executive, creând o percepție asupra magistraturii ca fiind privilegiată.

Salarizarea magistraților este o componentă esențială a puterii judiciare într-un stat, asigurând independența, obiectivitatea și imparțialitatea. Puterea judecătorească interpretează, aplică legea și rezolvă litigiile.

Independența justiției se bazează pe trei elemente fundamentale: pregătire intelectuală înalta, considerație pentru ființa umană a persoanelor din fața instanței și stabilitate financiară.

Magistratura este o meserie complexa, presupunând o înaltă empatie și capacitatea de a pune în balanța nevoile fiecărei persoane implicate in litigiu, indiferent de situația personală, si o capacitate financiară care sa nu fie afectată de proces.

Sporuri și Confidențialitate

Referitor la sporurile, inclusiv cel pentru confidențialitate, există o dezbatere dacă acestea trebuie luate separat în calculul pensiei.

În exercitarea profesiei, magistrații au acces la informații clasificate și necesită un nivel corespunzător de salarizare pentru a-și garanta independența funcțională. Aceasta include și nivelul pensiei.

Lipsa Dialogului și Impunerea Regulamentelor

Proiectul de lege nu specifică clar conceptul de „cât mai aproape de nivelul salarizării”.

Lipsa dialogului și impunerea unilaterală a modificărilor reprezintă sursa de nemulțumire.

Problema stă și în incapacitatea decidențelor politice de a depăși greșelile istorice.

Societatea românească se confruntă cu o luptă continuă între sărăcie și prosperitate.

Magistrații observă o creștere considerabilă a volumului de muncă din sistemul judiciar.

Sistemul judiciar este oglinda societății românești.

Magistrații: Puterea în Stat

Magistratura reprezintă o putere în stat.

Societatea și funcționarii publici trebuie să colaboreze și să evite polarizarea și antagonismul.

Comparând volumul de muncă al magistraților cu al celorlalte puteri în stat, se poate observa un contrast important.

Echitatea socială, în sensul de egalizare a condițiilor, nu este o soluție democratică în societatea modernă.

Solidaritate, Criză și Independența Justiției

În contextul crizei economice extreme, magistrații trebuie să fie solidari cu cetățenii.

Magistrații au îndeplinit atribuțiile lor, gestionarând un volum considerabil de muncă. Provocarea de gestionare a unui volum uriaș de activitate se extinde asupra vieții personale.

Magistrații nu sunt eroi, dar sunt solidari în sprijinirea cetățenilor.

Soluțiile de reformă ar trebui implementate atunci când situația este mai calmă.

Cerințele sunt de o înaltă calificare, stabilitate și rezistență la presiuni.

Vinovăția celorlalte Puteri

Problema se află în responsabilitatea puterilor executive și legislative.

Magistrații au judecat cazuri legate de salarizarea personalului public.

Puterile legislative și executive nu au reacționat corespunzător la deciziile instanțelor privind salarizarea.

Hotărâriile judecătorești au rămas neaplicate.

Moștenirea Istorică

Practica neunită în aplicarea legii duce la percepții eronate despre sistemul judiciar.

Necesitatea unei practici judiciare unificate, dar cu respectarea independenței instanțelor.

Sistemul judiciar este parte integrantă a societății românești.

Experiența istorică a influențat modul în care funcționează sistemul judiciar.

Soluțiile la criză necesită analiză și documentare, nu reacții impulcive.

Proiectul de lege poate afecta independența justiției.

Nemulțumirea Magistraților

Magistrații sunt nemulțumiți de lipsa respectului și de ridiculizarea profesiei lor.

Mesajul transmis de politicieni poate afecta percepția cetățenilor.

Magistrații necesită timp și resurse pentru a efectua corect profesia.

Situația din Instanțe

Infrastructura slabă și lipsa resurselor umane afecteză instanțele.

Starea instanțelor reflectă starea generală a societății.

Prescripția în Justiție

Termenele de prescripție din legislația penală și civilă impactează eficiența justiției.

Prescripția nu anulează răspunderea civilă.

Procesele lungi, cu volume mari de documente, afectează dreptul la un proces echitabil.

Independența și Responsabilitatea Magistraților

Anumite dosare au fost tergiversate intenționat.

Magistrații trebuie să respecte legea în toate situațiile.

Sistemul judiciar se confruntă cu prejudecăți și provocări.

Distribuie acest articol
Lasa un comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *