Mărirea capitalului social minim pentru firme, de la 200 lei la 8.000 lei, în 2026, va schimba semnificativ antreprenoriatul românesc. Accesul la afaceri, anterior relativ facil, va deveni un test financiar complex pentru numeroși antreprenori începători. Această măsură va afecta negativ tocmai categoria de antreprenori de care economia românească are nevoie, avertizează reprezentanții Asociației Micilor Antreprenori din România.
„Creșterea capitalului social la 8.000 de lei modifică drastic pragul de intrare în antreprenoriat. Într-o țară unde mulți antreprenori încep cu resurse limitate și compensează prin ingeniozitate și adaptabilitate, această măsură ar putea descuraja tocmai persoanele cu idei inovatoare, dar cu bugete mici”, avertizează Mona Bardos, consultant de afaceri și fondator al Asociației Micilor Antreprenori din România.
8.000 de lei reprezintă o sumă semnificativă, care ar putea fi investita în promovare, echipamente, stocuri sau formare profesională. Pentru afacerile din servicii sau antreprenorii individuali care doresc să se înregistreze ca SRL, această sumă este exorbitantă comparativ cu costurile reale de operare, adaugă Mona Bardos.
Deși autoritățile susțin că modificarea urmărește responsabilizarea antreprenorilor și reducerea companiilor fantomă, Mona Bardos subliniază că impactul real va fi asupra startup-urilor. „În loc să construim obstacole, ar fi mai eficient să creăm un cadru favorabil și să oferim acces la educație antreprenorială și finanțare”, afirmă aceasta.
Opinia antreprenorilor privind majorarea capitalului social
Anunțul privind majorarea capitalului social minim, planificat pentru 2026, a generat reacții diverse printre antreprenori.
Unii consideră măsura o piedică pentru inițiativa privată:
„De ce să fim obligați? Statul ar trebui să faciliteze lucrurile. În prezent, însă, el le îngreunează tocmai pe cele mai mici afaceri”, spune Ana, membră a Asociației Micilor Antreprenori din România.
Alții văd măsura ca pe o necesitate pentru responsabilizarea mediului de afaceri:
„Nu înțeleg această indignare. Statul nu interzice nimic; ne obligă doar să deținem o anumită sumă inițială. În România, unde se înființează și se închid firme pentru diverse motive, dar rareori pentru a aduce valoare economică, consider că este o reglementare bună”, susține Bogdan.
Unii antreprenori recunosc că banii nu sunt blocați, dar avertizează asupra unui climat fiscal din ce în ce mai ostil:
„Este o măsură nefericită, dar banii nu sunt blocați. Pot fi utilizați în interesul firmei. Totuși, încerc să-mi mut afacerea într-o țară mai prietenoasă”, spune George.
Există și perspective favorabile, susținând că un capital minim decent ar putea elimina afacerile neserioase:
„Prea multe firme sunt înființate cu bugete minuscule și apoi se confruntă cu dificultăți. Capitalul social trebuie doar prezentat, însă poate fi utilizat. Dacă o firmă dă faliment, responsabilul răspunde în limita acestei sume. Cu 200 de lei, nu se pot acoperi nici măcar salariile pentru câteva zile, în timp ce 8.000 lei reprezintă o sumă rezonabilă pentru a supraviețui cel puțin trei luni.”, explică Cristian, membru al comunității de antreprenori.
Dezbatere rămâne deschisă: pentru unii, mărirea capitalului social este o barieră, pentru alții un pas către maturizarea mediului de afaceri.
Ce este capitalul social
În România, capitalul social minim a fost de 200 lei din anii ’90. După modificarea legii din 2020, capitalul social minim a fost redus la 1 leu, majoritatea firmelor nou-create alegând acest minim.
Capitalul social este suma cu care fondatorii unei companii contribuie la înființarea acesteia, sub formă de bani sau active, și este consemnată în actul constitutiv și la Registrul Comerțului.
Principalele roluri ale capitalului social:
- Juridic: condiție pentru înființarea unei firme și garanție pentru creditori.
- Economic: resurse inițiale ale companiei.
- Proporțional: stabilește participația și drepturile fiecărui asociat.
De exemplu, dacă doi parteneri pun fiecare 500 de lei capital social într-un SRL, fiecare deține 50% din părțile sociale.
**Antreprenorii sunt afectați de o serie de factori**
Un sondaj recent realizat de Asociația Micilor Antreprenori din România arată că 60% dintre membrii săi sunt profund afectați de creșterea taxelor și vor reduce cheltuielile. Aceștia amână investiții și angajări, în timp ce doar 4% raportează că activitatea lor nu este semnificativ influențată.
În ceea ce privește previziunile pentru anul 2025, 53% dintre antreprenori văd o perioadă tensionată, cu un climat instabil. 23% o consideră tumultuoasă, iar 12% o percep ca fiind mai favorabilă decât 2024.
„2025 a devenit un test de rezistență pentru antreprenori. Creșterea taxelor, instabilitatea legislației și lipsa unui orizont clar îi obligă la o monitorizare extremă a cheltuielilor. Mulți amână expansiunea, micșorează echipele și se concentrează exclusiv pe supraviețuire. Este tot mai evidentă nevoia de consultanță și expertiză externă în gestionarea afacerilor, întrucât în acest context de incertitudine, lipsa unei strategii clare poate duce la pierderi majore. Antreprenorii care adoptă o abordare adaptabilă, se detașează din zona de confort și se restructurează operativ, realizează o creștere rapidă, chiar și într-un mediu dificil.”, completează Mona Bardos.
BNR analizează firmele subcapitalizate
Datele din 2023 arată că aproape o treime (31%) dintre firmele din România prezintă un capital social sub nivelul legal. Această situație generează vulnerabilități, limitând accesul la finanțare și impactând disciplina la plată.
Oficialii de la BNR estimează necesarul de recapitalizare a acestor firme la aproximativ 35 de miliarde de lei. Observațiile evidențiază o tendință crescătoare atât pentru firmele cu acționariat privat autohton, cât și pentru cele cu acționariat privat străin.
Firmele subcapitalizate reprezintă 6% din cifra de afaceri şi angajează 7% din totalul salariaţilor, deținând 6% din activele totale. Impactul lor poate fi însă mai amplu, deoarece generează 12% din datoriile companiilor nefinanciare.
