Accesul copiilor sub 16 ani la platformele online ar putea fi condiționat de acordul părinților, potrivit unui proiect legislativ depus de un grup de senatori. Această așa-zisă „lege a maturității digitale” își propune să modifice semnificativ modul în care minorii navighează în mediul virtual, prin stabilirea unei limite clare de vârstă și prin sporirea controlului părinților.
Inițiativa legislativă urmărește să protejeze copiii de riscurile din mediul online, de la hărțuire și umilire virtuală până la expunerea la conținut inadecvat sau manipulare. Tot mai mulți minori sunt activi pe platforme sociale sau de jocuri fără ca părinții să aibă cunoștință de acest fapt. Inițiatorii legii susțin că nu este o restricție drastică, ci o măsură de protecție adaptată secolului XXI.
Senatoarea Nicoleta Pauliuc, președinta Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, a explicat că proiectul are ca scop stabilirea unei limite de 16 ani pentru accesul autonom la platformele online. Sub această vârstă, minori vor putea folosi aplicații doar cu acordul expres al părinților. Măsura vizează toți furnizorii de servicii online, indiferent de dimensiune sau tip de conținut.
Pauliuc a subliniat problemele copiilor confruntați cu riscuri virtuale: „Este vorba despre un copil care, singur în cameră, accesează o aplicație și ajunge într-un mediu periculos. Este vorba despre o fată care plânge din cauza hărțuirii online, sau un băiat umilit fără să poată cere ajutor.”
Această situație nu este izolată; mulți copii folosesc zilnic platforme online care nu doar că nu oferă un mediu sigur, ci uneori pot fi surse de traumă, anxietate și hărțuire. Legea urmărește o nouă abordare a relației copiilor cu mediul digital, dându-le părinților instrumente legale de intervenție.
Un pas către un internet mai sigur: aplicație UE de verificare a vârstei
Un aspect crucial al legii este aplicația europeană de verificare a vârstei, disponibilă din luna iulie. Aceasta se angajează să identifice vârsta reală a utilizatorilor fără a colecta date personale sensibile, respectând normele GDPR.
România este aşteptată să sprijine implementarea acestui standard european, Ministerul Digitalizării și cel al Afacerilor Externe fiind deja contactați pentru această cooperare.
„Este nevoie de un echilibru între drepturi și libertăți. Orice întârziere a acestei legi costă vieți”, a declarat Nicoleta Pauliuc. Această afirmație reflectă expunerea necontrolată la spațiul online, asociată cu creșterea afecțiunilor mintale, precum depresia, anxietatea și tendințele suicidare, la copii.
Părinții vor avea opțiunea legală de a restricționa conturile copiilor sau de a impune limite, iar platformele online vor avea obligația de a dezvolta soluții tehnice pentru control parental. Schimbarea este semnificativă pentru paradigma digitală românească, armonizând legislația națională cu tendințele europene privind protejarea copiilor online.
Este România pregătită pentru maturitatea digitală?
În ciuda intențiilor pozitive, implementarea legii va ridica provocări practice. Cum vor identifica platformele cu precizie vârsta utilizatorilor? Ce se întâmplă dacă părinții acordă permisiunea fără să înțeleagă implicațiile? Și cum se va gestiona accesul la aplicații neconforme cu normele europene?
Totodată, această inițiativă plasează România printre țările preocupate de maturitatea digitală. Este un pas important către un internet sigur, dar necesită și educație digitală în școli, campanii de informare și implicarea tuturor părților implicate, de la părinți și profesori, la dezvoltatori de aplicații și politicieni.
Copiii cresc într-o lume digitală omniprezentă, care poate fi înțeleasă și reglementată. „Maturitatea digitală” nu este despre restricții, ci despre responsabilitate. Dacă planul este respectat, România ar putea să devină un exemplu de bune practici în protecția minorilor în era digitală.
