Mănăstirea Bistrița: Prima Menționare Documentară
Mănăstirea Bistrița, un important monument al spiritualității românești, este amplasată în apropiere de satul cu același nume, din comuna Costești, județul Vâlcea. Mănăstirea ortodoxă aparține de Arhiepiscopia Râmnicului și este dedicată Adormirii Maicii Domnului.
Construită între 1492 și 1494, mănăstirea a fost ctitorită de o familie influentă de boieri, Craioveștii. Acești boieri au avut o contribuție majoră la viața politică și culturală a Țării Românești în secolele al XV-lea și al XVI-lea. Prima atestare documentară datează din 16 martie 1494, printr-un act regal – „Hrisovul de danie” – emis de Vlad Călugărul, domn al Țării Românești la finalul secolului al XV-lea. În ultimii ani ai vieții, Barbu Craiovești s-a retras la mănăstire, luând numele de Pahomie.
Legendele Moaștelor Sfântului Grigorie Decapolit
În 1497, Barbu Craiovești a adus la mănăstire moaștele Sfântului Cuvios Grigorie Decapolit, un călugăr bizantin din secolul al IX-lea, cunoscut pentru predicile sale. Aceste moaște au fost adăpostite timp de secole într-o mănăstire din Constantinopol. Legendele spun că, pentru a le feri de pericol, călugării le-au mutat în Serbia, iar mai târziu, Barbu Craiovești le-a adus la Bistrița.
Se spune că moaștele au fost achiziționate de la un negustor turc, care a fost surprins de greutatea lor aparentă. Balanța s-a echilibrat doar la o sumă mult mai mică decât anticipat, ceea ce a demonstrat, potrivit legendei, credința creștină.
În 1656, domnitorul Constantin Șerban a oferit o raclă de argint pentru a adăposti moaștele.
Reconstrucții și Restaurări
Mănăstirea Bistrița a fost distrusă în 1509, în timpul conflictului dintre Mihnea cel Rău și familia Craiovești. Lăcașul sfânt a fost reconstruit între 1515 și 1519, cu ajutorul domnitorului Neagoe Basarab. Diverse lucrări de renovare și restaurare au avut loc de-a lungul timpului, dându-i aspectul actual.
Pictura murală a fost realizată de meșteri renumiți, iar domnitorul Constantin Brâncoveanu a oferit mănăstirii un policandru elegant, decorat cu ouă de struț și alte obiecte de cult.
Ce S-a Păstrat din Ctitorirea Inițială
Din vechea ctitorie, inițială, se mai păstrează biserica bolniței, construită în afara incintei mănăstirii, în perioada 1520–1521.
Interiorul bisericii bolniței impresionează prin fresce specifice tradiției iconografice paleologe. Biserica este dedicată “Schimbării la Față”.
Prima Tipografie din Țara Românească
Mănăstirea Bistrița a fost și un important centru cultural, găzduind prima tipografie din Țara Românească. Pe baza unor date istorice, aici a fost tipărit “Liturghierul” slavon, în 1508, sub coordonarea călugărului sârb Macarie, eveniment considerat de specialiști drept prima carte tipărită în această zonă.
Mănăstirea a mai găzduit și alte evenimente importante legate de cultura scrisă, realizate de călugări de seamă ai perioadei.
Spital Militar, Orfelinat și Școli
Mănăstirea Bistrița a avut un rol important în asistența medicală și educație, găzduind un spital militar în timpul Războiului de Independență. În vremuri ulterioare au existat aici și diferite instituții educaționale, inclusiv un liceu pentru fete și orfelinat, toate reunite sub egida unei asociații benefice.
Mănăstirea Bistrița În Prezent
După evenimentele istorice ale secolului XX, mănăstirea a fost adaptată ca mănăstire de maici și, mai târziu, un loc pentru educația copiilor cu nevoi speciale.
În 1984, mănăstirea a fost reînființată și repopulată, iar istoria sa continuă cu noi capitole.
Ce Poți Vizita la Mănăstirea Bistrița
Zona înconjurătoare a mănăstirii oferă alte obiective turistice, precum Peștera. Liliecilor, Muzeul Trovanților și, în apropiere, Mănăstirea Arnota.
