Marcel Pușcaș, evaluează situația dificilă a echipei naționale
Marcel Pușcaș, fost jucător de fotbal profesionist, acum retras din activitate, analizează situația îngrijorătoare a echipei naționale de fotbal a României, inclusiv evoluția recentă.
Evaluare critică a jocului naționalei
Pușcaș se arată dezamăgit atât de rezultatul, cât și de modul de joc al tricolorilor. Critică prestanța echipei în ultimele partide, inclusiv în meciul cu Cipru, unde, după un start promițător (2-0), echipa a cedat.
Probleme structurale și motivaționale
Pușcaș consideră că problemele sunt mult mai profunde decât o simplă performanță slabă. Observă o lipsă de motivație și concentrare la jucători, atribuind această stare unor factori extrasportivi, precum dificultăți financiare sau personale. Mulți sportivi au probleme legate de stabilirea și/sau menținerea unor condiții de performanță.
Mulți jucători se confruntă cu presiuni, rezultând de multe ori o nesiguranță din punct de vedere sportiv.
Fostul fotbalist observă că puțini sportivi sunt remarcați pentru performanță, citând exemplele pozitive precum Marius Marin, Mitriță și Dobre ca excepții notabile.
El evidențiază faptul că, după victoria contra Ucrainei, România nu a mai învins o echipă cu un rating FIFA superior. Consideră că victoriei respective i s-a acordat o importanță exagerată, observând că de atunci a trecut destul de mult timp.
Concluzionează că problema nu este doar la selecționer, ci în structura de funcționare a fotbalului românesc, indiferent de cine ocupa rolul de selecționer.
Critica asupra meciului cu Cipru
Analizând evoluția din partida cu Cipru, Pușcaș pune sub semnul întrebării deciziile selecționerului. Întrebându-se cum s-a permis egalarea echipei de la un scor de 2-0, el constată lipsa unei reacții adecvate de către jucători.
Subliniază că jucătorii cu experiență nu au reușit să gestioneze situația, criticând în mod special lipsa unor substituții strategice.
Întrebări legate de selecționer și soluții
Pușcaș exprimă neîncrederea în capacitatea de a transforma problemele fotbalului român, menționând faptul că selecționerul nu pare dispus să demisioneze, indiferent de probleme.
Întrebând punctual, fostul fotbalist, conchide că selecționerul este doar o infimă parte a întregii probleme a sistemului. El constată că problema constă în lipsa de jucători de top.
Exemplifică lipsa de evoluție în domeniu prin faptul că, în ultimii 10 ani de zile, de când s-au introdus regulile legate de tinerii antrenori, nu au apărut talente notabile la nivel internațional.
Concluzionează: singura soluție este o reevaluare completă a sistemului de formare a jucătorilor și a antrenării acestora.
Observând că o victorie contra Ciprului nu ar fi schimbat rezultatul final al grupelor.
Concluzionând, arată că, chiar dacă selecționerul ar fi schimbat, problemele de fond ar continua să afecteze rezultatele echipei naționale.
