Miercuri seara, la Antena 3, șeful Direcției Naționale Anticorupție, Marius Voineag, a discutat detaliat despre principalele provocări cu care se confruntă sistemul judiciar din România și zona de combatere a corupției sistemice.
El a evidențiat cele mai importante probleme actuale și motivele pentru care multe dintre acestea nu țin direct de activitatea procurorilor DNA, ci de modul de funcționare al întregii justiții.
Întrebat despre aspectele ce pot fi îmbunătățite în domeniul justiției și, în special, în activitatea DNA, Marius Voineag a plasat pe primul loc stabilitatea legislativă, o problemă ce, în opinia sa, influențează eficiența anchetelor și imaginea publică a instituției.
„Cred că esențial este menținerea stabilității legislative. La nivel de percepție publică, suportăm inclusiv deciziile instanțelor judecătorești referitoare la prescripție. Însă, un aspect deseori uitat”, a explicat conducătorul DNA.
El a reamintit că prima decizie a Curții Constituționale privind prescripția a fost pronunțată în 2018, iar responsabilitatea clarificării cadrului legal a fost atribuirea Parlamentului.
Potrivit lui Marius Voineag, Legislativul ar fi trebuit să intervină în 45 de zile pentru a elimina efectele acelei hotărâri, însă acest lucru s-a realizat abia după patru ani.
„Efectele s-au resimțit consecutiv în timp, afectând imaginea noastră, fără ca noi să contribuim negativ”, a mai menționat Voineag.
De asemenea, el a precizat că DNA este criticată pentru blocajele legislative cauzate de probleme din legislație, nu de activitatea urmăritorilor penali.
În acest context, stabilitatea și claritatea legilor sunt considerate esențiale pentru o justiție funcțională și astăzi în România.
Al doilea dezavantaj menționat de Marius Voineag vizează slaba capacitate a instituțiilor de control în sesizarea faptelor de corupție în comparație cu activitatea DNA.
Șeful DNA a explicat că aceste organizații nu reușesc să identifice și să transmită procurorilor suficiente cazuri de interes relevant.
„Un alt aspect, pe care trebuie să-l înțeleagă cetățenii, este incapacitatea acestor instituții de control de a se ridica la nivelul așteptărilor DNA. Nu pot trimite cantitatea de cazuri pe care o putem noi gestiona”, a declarat Voineag.
El a menționat că în 2024, toate organelle de control, precum Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor, Curtea de Conturi și alte structuri similare, au sesizat DNA în doar 39 de situații.
În același timp, Direcția Națională Anticorupție a înregistrat 1.888 de dosare penale noi.
„Este evident cât de mică este proporția, raportat la volumul nostru de activitate. Lucrăm doar cu informațiile primite”, a explicat șeful DNA.
El a adăugat că procurorii nu pot constitui dosare solide fără sesizări concrete de la organismele de control, care au rolul de a verifica legalitatea activităților administrative.
Marius Voineag a mai spus că DNA depinde tot mai mult de alte surse, precum informațiile obținute de structurile de informații, investigațiile jurnalistice sau plângerile cetățenilor.
Deși sunt importante, aceste surse nu pot înlocui un flux constant de sesizări provenind de la organele de control, explică el.
„Este necesar ca aceste sesizări să provină constant de la instituțiile cu atribuții de control, care trebuie să transmită informații pentru acțiuni ulterioare”, a precizat Voineag.
„Lupta împotriva corupției nu vizează doar DNA-ul, ci și toate organismele cu atribuții în domeniu, pentru a asigura sesizarea continuă a organelor de control asupra oficialilor publici, în colaborare cu direcțiile de specialitate”, a concluzionat conducătorul DNA.
