Ateneul Național din Iași a anulat premiera spectacolului „La Margine de Copou”, din cauza condițiilor meteo nefavorabile.
Inițial, premiera era programată pentru vineri, însă, ulterior a fost anulate și pentru ziua următoare. Decizia a survenit în contextul unor postări controversate ale actorului Mihai Mălaimare pe platforme online. În aceste postări, actorul a utilizat o serie de afirmații puternice, inclusiv referiri la un „canal”, termen asociat cu evenimentele istorice întunecate din timpul regimului comunist.
Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului a condamnat, într-un comunicat, declarațiile lui Mihai Mălaimare. Organizația a subliniat că folosirea metaforelor referitoare la lagăre și la represiunea comunistă într-un context electoral face apel la tragediile istorice, neglijând suferința reală a victimelor.
Interpretarea mesajului lui Mălaimare
Există mai multe interpretări cu privire la referințele făcute de actor la „canal”.
Prima ipoteză. Actorul ar fi sugerat că cei care nu împărtășesc opiniile sale politice ar risca o soartă similară cu cea a victimelor din Decembrie 1989. În decembrie 1989, în urma unor evenimente dramatice, un număr de persoane au ajuns în centrul evenimentelor tragice și cenușa lor a fost aruncată într-un canal din apropiere. Conform relatărilor, acțiunea a fost comandată de Elena Ceaușescu.
A doua ipoteză. Alternativ, actorul ar putea fi referindu-se la lagărele de muncă din timpul regimului comunist, locuri notorii de suferință și teroare. „Canalul morții” reprezintă un simbol al acestor spații de detenție și represiune.
Mărturii despre lagărele de muncă
Condițiile grele din aceste lagăre au afectat nenumărate vieți. Mărturii istorice descriu mortalitate ridicată, condiții inumane și metode de tortură. Istorici și experți în tema au documentat experiențele dureroase prin care au trecut numeroase victime ale regimului comunist.
Cărți și documentații detaliate ilustrează condițiile de viață extrem de dificile trăite de deținuții politici în lagărele de muncă, unde foamea, munca copleșitoare și maltratarea fizică și psihică erau practici obișnuite.
Lagărele de muncă au avut ca scop reeducarea prin muncă a deținuților, dar au devenit adevărate spații de teroare, unde numeroase persoane și-au pierdut viața sau sănătatea.
„Cântece de reabilitare”
O parte a unui astfel de regim includea obligația cântării unor cântece specifice, care erau o formă de manipulare ideologică.
Documente istorice dezvăluie un exemplu al acestor cântece forțate, ilustrând manipuarea și controalele rigide impuse victimelor.
Mărturie ulterioară
Lagărele de muncă au fost locuri extreme, cu mortalitate ridicată provocată de foame, neglijență și abuzuri. Multe persoane care au supraviețuit au prezentat detalii cuprivire la aceste practici.
Documente istorice relevante conțin mărturii despre tratamentul dur, maltratarea fizică și lipsa de hrană suferite de deținuții politici într-un anumit lagăr.
Istorici au cercetat și au documentat aceste evenimente cutremurătoare.
