Eugenia Bratu, medic specialist în sănătate publică și management, director al Secției de promovare a sănătății din cadrul INSP, atrage atenția asupra longevității mici a românilor, afirmând că speranța de viață este cu 8 ani mai scurtă față de media europeană. Cauza principală o reprezintă nutritia deficitară.
Medicul Eugenia Bratu, de la Institutul Național de Sănătate Publică (INSP), a discutat miercuri seară, la postul Medika TV, despre campania națională de conștientizare și educație privind promovarea unui regim alimentar sănătos.
„Campania face parte dintr-un program național de promovare și evaluare a stării de sănătate, finanțat de Ministerul Sănătății. Institutul Național de Sănătate Publică redactează metodologia pentru această inițiativă. Cu sprijinul Direcțiilor de Sănătate Publică, se derulează activități în cadrul proiectului, iar DSP-urile, la rândul lor, colaborează cu diverse instituții și actori pentru a transmite mesaje relevante, urmărind să atingă populația cu informații despre nutriție și activitate fizică. În aceste campanii, de obicei, se încheie parteneriate cu inspectorate școlare și unități de învățământ”, a declarat dr. Eugenia Bratu, conform News.ro.
Medicul a evidențiat starea de sănătate precară a populației din România și a subliniat că media de durată a vieții în țară este cu 8 ani mai redusă comparativ cu alte state europene.
„Este important de precizat că toate campaniile sunt inițiate în urma unei analize a situației de sănătate. Analizăm principalele cauze de decese și de morbiditate din țară și constatăm că populația noastră are o speranță de viață mai scurtă decât media UE. În medie, trăim cu aproape 8 ani mai puțin, iar principalele cauze de mortalitate sunt bolile cardiovasculare, în timp ce în alte țări dezvoltate se decedează din cauza demenței sau la vârste înaintate. La noi, decesele survin mai devreme, cu zile, dacă pot să mă exprim așa”, a explicat medicul.
Potrivit Eugeniei Bratu, în acest context, autoritățile trebuie să investigheze „factorii care determină apariția acestor boli”.
„Astfel, am identificat mai mulți factori de risc implicați în aceste patologii frecvente, care contribuie și la mortalitate în rândul populației”, a spus Eugenia Bratu.
„Printre factorii de risc, cel mai semnificativ pentru România este alimentația”
Una dintre cauzele pentru care românii au o speranță de viață redusă este reprezentată de regimul alimentar nesănătos.
„Printre cei mai importanți factori de risc, primul este alimentația dezechilibrată și nesănătoasă. În special în România, impactul major îl are dieta, nutriția deficitară. De aceea, este esențial să analizăm starea alimentației populației și să promovăm principii de alimentație sănătoasă. Ne concentrăm mai ales asupra tinerilor, acolo unde întâlnim probleme stringente, precum obezitatea și supraponderalitatea”, a adăugat medicul.
Eugenia Bratu a menționat că, deși ar trebui să consumăm fructe, „realitatea arată că, în rândul adolescenților de 11-15 ani, procentul celor care consumează fructe și legume este redus”.
Doar 33% dintre elevii din această categorie de vârstă din România consumă fructe, comparativ cu 38% la nivel global.
„Consumul zilnic de dulciuri este foarte răspândit în România”
De asemenea, aportul de zaharuri este excesiv în rândul populației românești.
„Pe plan național, se consumă dulciuri în fiecare zi, inclusiv ciocolată în cantități semnificative. La nivel mondial, 3 din 10 fete consumă dulciuri zilnic, în timp ce în România, această proporție este de 5 din 10. La băieți, statisticile arată că 2 din 10 consumă dulciuri zilnic la nivel global, iar în România, 3 din 10”, a precizat Eugenia Bratu.
Institutul Național de Sănătate Publică organizează, în septembrie și octombrie, campania „Fii activ, mănâncă sănătos!”, axată pe promovarea nutriției echilibrate și a activității fizice. Datele epidemiologice sunt alarmante – în Europa, aproape unul din trei copii de școală are supraponderalitate, iar unul din opt suferă de obezitate. În România, rata de supraponderalitate în rândul copiilor din ciclul primar (7-9 ani) este de 28%, iar cea a obezității de 12%.
