Două studii ample au demonstrat că un medicament de uz curent rămâne eficient pentru pacienții cu infarct miocardic, chiar și în contextul tratamentelor moderne. Cu toate acestea, rămâne neclar dacă beneficiul se extinde la toți sau doar la unii pacienți, evidențiind potențialul unui grup de medicamente beta-blocante, de obicei prescrise după infarct.
Două cercetări contradictorii au fost prezentate la o conferință importantă de cardiologie din Madrid, fiind publicate în revista The New England Journal of Medicine.
„Nu e neobișnuit ca studiile să aibă rezultate diferite”, a declarat dr. Borja Ibanez de la Centro Nacional de Investigaciones Cardiovasculares Carlos III, coordonatorul unui studiu.
„Totuși, este destul de neobișnuit să vedem două astfel de studii cu concluzii opuse prezentate în aceeași zi”, a adăugat el.
Ambele studii au confirmat un element crucial
Este evident acordul celor două echipe cercetătorilor în ceea ce privește concluzia că medicamentele beta-blocante micșorează riscul unui nou infarct, insuficienței cardiace sau deces la pacienții cu o ușoară disfuncție cardiacă.
Întrebarea centrală este dacă aceste medicamente sunt benefice şi pentru pacienții cu inimă funcțională normală, care constituie aproximativ 80% dintre cei cu infarct.
Medicamentele acționează prin inhibarea unor hormoni, reducând ritmul cardiac și tensiunea arterială, diminuând astfel efortul inimii și necesarul ei de oxigen.
Ambele studii au inclus supraviețuitori de infarct miocardic ale căror inimi erau încă funcționale, având ventriculul stâng care pompa minim 40% din sânge la fiecare bătăe.
Există și diferențe semnificative
În studiul BETAMI–DANBLOCK, care a implicat 5.574 participanți, medicamentele au demonstrat un beneficiu clar pentru pacienții care le-au luat. Riscul de deces sau evenimente cardiovasculare adverse importante a scăzut cu 15% față de grupul control.
În contrast, studiul REBOOT, realizat pe 8.438 voluntari, nu a evidențiat un efect semnificativ al beta-blocantelor asupra morții din orice cauză, a recurenței infarctului sau a spitalizărilor pentru insuficiență cardiacă.
Posibilele motive ale acestor rezultate diferite ar putea fi legate de tipurile de beta-blocante folosite și de caracteristicile participanților, cum ar fi vârsta și gradul de disfuncție cardiacă.
Încă există incertitudine cu privire la pacienții cu inimă sănătoasă
În studiul REBOOT, un efect pozitiv a fost observat la subgrupul cu o ușoară disfuncție cardiacă, indicat printr-o fracție de ejecție a ventriculului stâng între 40% și 49%. Acest rezultat a fost confirmat și prin analiza datelor din alte studii.
Experții afirmă că beta-blocantele sunt benefice pentru persoanele cu funcție cardiacă afectată, dar rămâne o incertitudine pertinentă în privința efectelor lor asupra celor cu inimă funcțională optimă.
O analiză exhaustivă a utilizării beta-blocantelor la pacienții cu funcție cardiacă normală va fi prezentată la o altă conferință de specialist.
