Incidentele oficiale de la meciul de sâmbătă au fost fără precedent în nivelul interverțiilor. Totodată, zona „neeuropeană”, unde considerăm că se află bosniacii, ne afectează și pe noi.
Este inacceptabil că, la partida Bosnia – România scor 3-1, reprezentanți ai televiziunii publice din Bosnia s-au amestecat peste comentariile realizate de comentatorii Prima TV, Costi Mocanu și Emil Grădinescu, fiindcă le-au oprit microfonul, conform informațiilor furnizate de echipa GOLAZO.ro de la Zenica. Detalii despre evenimente găsiți aici.
Gazdele pot invoca influențe solare sau alte motive, însă există suficiente elemente care sugerează o acțiune premeditată realizată de „factorii de decizie” politici bosniaci, nemulțumiți de poziția României.
Atunci când delegatul UEFA a fost notificat de Mocanu și Grădinescu despre „defecțiunea tehnică”, situația s-a dovedit a fi mai puțin tehnică și a fost remediată rapid. Nu suntem naivi.
Bosniacii au acționat similar cu George Copos, care a oprit nocturna în Giulești pentru că nu-i convenea rezultatul unui meci internațional, demonstrând același tip de intervenție.
„Iată ce relevă țările unde nu se respectă normele”
Așa cum a spus Costi Mocanu către spectatori: „Dacă vă întrebați dacă totul e în regulă în Europa, iată cum arată țările unde regulile nu sunt respectate”. Este, într-adevăr, un „primitivism”, cum a descris și Emil Grădinescu.
Însă, când normele privind intervenția în presă și comportamentul inadmisibil se întâmplă chiar în România, mulți observatori își întorc privirea, iar discuțiile devin mai rare sau silentioase.
Teoria manipulării pe Facebook
Unii jurnaliști români se confruntă cu cenzură în țară, asemenea comentatorilor români din Bosnia, ale căror microfoane li se dezactivează. Alții încă sunt expuși la manipulări, fiind folosiți ca ambasadori pentru anumite companii în spoturi publicitare.
În cazul nostru, aceste practici nu sunt doar încălcări flagrante ale libertății presei, ci se explică prin motive economice sau politice, fiind considerate ca manifestații ale unor interese de business sau influență.
Este ușor de criticat bosniacii, percepuți ca parte a unei lumi din care România s-a detașat, dar reflexele lor pot fi similare cu cele autohtone. Chiar și Mircea Lucescu a reacționat vehement față de oficialii bosniaci în timpul conferinței de presă, așa cum se poate vedea în video.
Intervențiile externe în România, de natură comercială sau politică, se manifestă și în practici precum înlocuirea reporterilor cu reprezentanți de marketing sau influenceri ai anumitor industrii.
Este dificil ca mass-media națională să raporteze în mod obiectiv despre aceste fenomene, fiind nevoie uneori de intervenții ale autorităților precum CNA, pentru a preveni abuzurile, situație aproape inexistentă în Europa.
Se observă o «desindustrializare» a presei, opinia lui Cristian Delcea de la Recorder fiind că nu presa moare, ci se transformă, fiind dominată de marketingul agresiv și de interese comerciale, reducându-se doar la câteva publicații și personaje, incapabile să performeze la nivel național.
Cenzura nu reprezintă o strategie de business
Răspunsul la cenzură mereu a fost: „Așa e în mediul de afaceri”.
Întemeiată pe principii de piață liberă, această explicație nu justifică tăierea microfonului sau alte forme de control asupra exprimării. În Bosnia, această măsură a fost motivată politic și de ego național, însă același tip de cenzură și în România derivă din interese politice și economice.
Când Costi Mocanu s-a întrebat cu sinceritate: „Când ne întrebăm dacă ne e bine în Europa, trebuie să vedem și ce se întâmplă în jur. Europa e despre respectarea normelor.”
Europa nu este un concept abstract, ci reprezentarea modului în care respectăm regulile, chiar și când nu ne convin pe deplin.
