Ziua de 24 ianuarie este o sărbătoare națională, stabilită prin decizia Parlamentului României din 2016. Descoperă evenimentele majore din 1859 și povestea unirii românilor.
24 ianuarie 1859 – Unirea Principatelor Române
Evenimentul din 24 ianuarie 1859 a reprezentat un moment crucial în procesul de unificare a românilor. Alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al Moldovei și al Țării Românești a marcat primul pas important către constituirea statului român modern.
La 5 ianuarie 1859, Alexandru Ioan Cuza a fost ales domn al Moldovei și, la 24 ianuarie 1859, și domn al Țării Românești, la București. Alegerea sa, ce a dus la unirea principiilor, a avut loc la Hotel Concordia.
Unirea celor două principate a fost strâns legată de figura centrală, Alexandru Ioan Cuza, și de alegerea sa ca domnitor al ambelor. Procesul a fost influențat de o strânsă legătură culturală și economică și a început în 1848 odată cu înființarea uniunii vamale intre Moldova și Țara Românească.
Ideea unirii Moldovei cu Țara Românească a apărut la finalul Războiului Crimeii (1853-1856) și a fost susținută în discuțiile internaționale și la nivel național. Contextul internațional, cu înfrângerea Rusiei și ascensiunea Franței sub conducerea lui Napoleon al III-lea, a favorizat unirea.
Activități intense de promovare ale ideii de unire, din partea partidelor politice din cele două principate, au jucat un rol esențial.
Rezultatul voturilor favorabile unirii din ambele țări, prin adunări speciale din 1857, a condus la Convenția de la Paris din 1858. Această înțelegere dintre marile puteri europene a acceptat o unire formală între principate, dar cu guverne separate și anumite instituții comune.
- 1848 – Elaborarea programului de unificare „Principiile noastre pentru reformarea patriei”
Acest program avea ca scop fundamental unirea Moldovei și Țării Românești într-un singur stat român independent. Lucrările Congresului internațional de la Paris (1856) au dus la concluzia că starea definitivă a Principatelor va fi stabilită prin consultarea populației.
În ambele principate, susținătorii unirii s-au organizat în partide politice naționale. Un Comitet central al Unirii a susținut public programul politic: autonomie și neutralitate, unire sub un domn străin, guvern reprezentativ cu un singur parlament, reprezentând toate straturile societății.
- Adunările din Moldova (septembrie/octombrie 1857 – decembrie 1857/ianuarie 1858) și Țara Românească (septembrie/octombrie 1857 – decembrie 1857)
Adunările au inclus reprezentanți ai boierilor și țăranilor, votând pentru unire, neutralitate și autonomie, pe baza vechilor tratate cu Imperiul Otoman. Au cerut un domn străin din Europa, sistem reprezentativ și un singur parlament.
Comisia Puterilor Garante a analizat hotărârile adunărilor din cele două principate. În 1858, Convenția de la Paris a stabilit cadrul pentru organizarea Principatelor. Alegerile pentru Adunarea Electivă din Moldova au avut loc în decembrie 1858, validând mandatele a 55 din cei 58 de deputați. Partida Națională a obținut majoritatea confortabilă.
- 28 decembrie 1858 – Deschiderea lucrărilor Adunării Elective, validând mandate politice.
În cele din urmă partidele politice l-au propus pe Alexandru Ioan Cuza, candidatul unioniștilor. A depus jurământul, promițând că va proteja și va face bine poporului român.
Alegerile pentru Adunarea Electivă din Țara Românească au avut loc între 8/20 și 12/24 ianuarie 1859. Partida Națională nu a avut majoritatea absolută.
La 24 ianuarie 1859, Alexandru Ioan Cuza a fost ales domnitor al ambelor principate în unanimitate. Numele lui a fost adus la cunoștința mulțimii.
Alexandru Ioan Cuza ales domn al Principatelor Unite
La 8/20 februarie 1859, Alexandru Ioan Cuza a depus jurământul de domn al României reunite, angajându-se să apere interesele naționale.
Legătura personală și evenimentele din 1862-1866
În 1862, Cuza a unificat Parlamentul și Guvernul. În 1866, a fost forțat să abdice, urmată de ascensiunea lui Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen, ceea ce a dus la stabilirea Constituției României.
Unirea Principatelor Române a dus la înființarea statului român modern.
Citește mai jos alte informații despre personalități importante din epocă.
Cine a fost Alexandru Ioan Cuza?
Alexandru Ioan Cuza a fost un om de stat român care a jucat un rol definitoriu în unificarea Principatelor Române.
A primit educație de tip european și a urcat în rândurile militare, ajungând colonel. Activist și susținător al unirii principatelor, Cuza a contribuit la organizarea și dezvoltarea statului român, prin reforme importante, precum secularizarea averilor mânăstirești, reforma agrară, reforma învățământului sau reforma justiției.
În timpul domniei sale au fost create coduri civile și penale, legea pentru învățământ primar obligatoriu și universități la Iași și București.
Povestea lui Moș Ion Roată și Unirea
Moș Ion Roată, un țăran ales deputat în divanul ad-hoc, a jucat un rol important în procesul de unificare prin promovare și activități politice.
Hora Unirii
Vasile Alecsandri, poet român, a fost un mare susținător al unirii Principatelor Române. Poezia sa „Hora Unirii” a devenit simbolul unirii.
Mica Unire pe înțelesul copiilor
Explicatia evenimentelor pentru copii trebuie să fie simplă și adaptată vârsta. Folosiți imagini pentru a ilustra cele mai importante idei.
