Mihnea Costoiu, rectorul Politehnicii, compară finanțările din mediul privat și sectorul public: investim sau reducăm cheltuielile?

Ionescu Stefan
5 Citit minim
Mihnea Costoiu, rectorul Politehnicii, compară finanțările din mediul privat cu cele din sectorul public: Investim sau tăiem din cheltuieli?

Rectorul Universității Naționale de Știință și Tehnologie POLITEHNICA București, Mihnea Costoiu, a transmis un mesaj explicativ despre evoluția investițiilor private în cercetare și inovație, precum și despre posibilitatea triplicării finanțării din mediul privat până în 2025, ajungând astfel la același nivel cu fondurile publice.

„Până în 2025, sectorul privat va triplează aportul în cercetare și dezvoltare, atingând echilibrul cu finanțarea de la stat. Care este opțiunea noastră? Să facem investiții sporite sau să reducem cheltuielile?”

Un subiect de actualitate, adesea neglijat în ultimele perioade, este planul bugetar pentru educație și cercetare pentru anul 2026. Mulți ignoră acest aspect, considerând că efectele se vor manifesta doar peste decenii.

Este o greșeală.

Discuțiile din aceste zile vor avea un impact direct asupra numărului locurilor de muncă de înaltă calificare în România, atât în 2026, cât și în anii următori.”, a subliniat Mihai Costoiu în începutul mesajului său.

Investițiile private în cercetare au egalat finanțarea publică. De ce bugetul pentru 2026 este esențial

„În anul 2025, fondurile private alocate cercetării și dezvoltării în România au crescut de aproape trei ori față de 2024, atingând peste 1,6 miliarde de lei, aproape egal cu bugetul de 1,7 miliarde de lei alocat de stat.

Este o realizare remarcabilă ce demonstrează că România se îndreaptă într-o direcție clară de dezvoltare, chiar în timpul în care citiți aceste rânduri.

Cum s-a ajuns aici? Mulți antreprenori și specialiști din mediul universitar au depus un efort considerabil, în fața unui scepticism ce a dominat decenii întregi.

Personal, am avut încredere în această realitate încă din 2014, când am inițiat schimbări legislative pentru facilități fiscale în cercetare-dezvoltare și am promovat simplificarea procedurilor administrative. Această predictibilitate a stimulat companiile să-și asume proiecte pe termen lung, iar rezultatele se reflectă în cifre concrete:

2023: peste 200 milioane lei;

2024: peste 540 milioane lei;

2025: peste 1,6 miliarde lei., a adăugat fostul senator.

Cercetarea națională, între investițiile private și responsabilitatea statului

Fostul senator evidențiază că, în multe domenii, sponsorizările private pentru cercetare și dezvoltare sunt, deja, principala sursă de finanțare pentru inovare, depășind contribuțiile statului. Aceste investiții au generat rezultate tangibile: formarea de specialiști, crearea de locuri de muncă bine plătite și realizarea de proiecte importante în domenii precum IT, inteligență artificială, sănătate și tranziție ecologică.

„În numeroase sectoare, sponsorizările private în cercetare și inovare reprezintă principala sursă de finanțare, chiar depășind bugetele publice. Este o direcție sustenabilă pe care trebuie să o promovăm constant.

Mesajul trebuie să fie clar: nu discutăm despre domenii teoretice sau despre câteva proiecte din viitorul îndepărtat.

Este vorba despre formarea de specialiști în domenii de interes, chiar acum.

Este vorba despre locuri de muncă bine plătite, chiar acum.

Este vorba despre consolidarea prezenței în domenii precum IT, inteligență artificială, securitate cibernetică, tehnologii în industria auto, sănătate, tranziție verde, microelectronică și altele.

Toate acestea sunt domenii în care numeroase proiecte sunt deja derulate în parteneriat între companii și universități sau institute de cercetare. Mediul de afaceri semnalează clar: România poate deveni un centru regional de tehnologie și inovare dacă susține constant cercetarea și colaborările între sectorul public și privat.

Astfel, fiecare leu investit în universități și cercetare se traduce în creșterea performanței industriale, în crearea de locuri de muncă bine plătite, în creșterea competitivității economice și în dezvoltarea inițiativelor antreprenoriale, chiar din acest an.

Este esențial să înțelegem că fondurile private nu pot acoperi totalitatea nevoilor. Pentru a valorifica la maximum potențialul celor 1,6 miliarde de lei, este necesară o infrastructură publică modernizată: laboratoare performante în universități, resursă umană calificată și mecanisme eficiente de transfer tehnologic. Fără acestea, impactul real al investiției rămâne limitat.

Este un domeniu în care, în contextul bugetului pentru acest an, se poate demonstra că prioritatea nu este doar reducerea cheltuielilor, ci și investiția în viitor. Este posibil să ne alignăm cu eforturile sectorului privat de a stimula inovația și cercetarea.

Soluția pentru bugetul 2026 constă în consolidarea parteneriatelor între mediul privat și cel public, precum și în investiții continue în infrastructura de cercetare

Este momentul să susținem domeniile strategice, nu doar să reducăm finanțarea acestora.

Distribuie acest articol
Lasa un comentariu

Lasă un răspuns