Din ce în ce mai mulți miliardari din domeniul tehnologic nu se limitează doar la relocarea companiilor sau capitalului. Își propun să redefinească și regulile propriului sistem. În ultimii ani, în cercurile din Silicon Valley și din lumea criptomonedelor a apărut o idee revoluționară, anterior considerată SF: crearea unor orașe private, cu legislatie proprie, impozite reduse și cu implicare minimă a statului. Pentru susținători, este o soluție la ceea ce ei numesc „eșecul democrației”. Pentru adversari, reprezintă o formă modernizată de feudalism.
Sursa imagine: Profimedia
Originea ideii: „Statul nu mai funcționează”
Conform Publicației Financial Times, mulți inovatori din tehnologie afirmă același lucru: administrațiile publice sunt prea lente, birocratia inhibită progresul, iar democrația generează compromisuri care încetinesc dezvoltarea. În viziunea lor, dacă startup-urile pot fi gestionate eficient de o echipă restrânsă, de ce nu s-ar putea aplica același model pentru un oraș?
Balaji Srinivasan, fost lider în domeniul criptomonedelor, promovează activ această concepție. El vorbește despre „state în rețea”: comunități online care adună capital, cumpără terenuri și creează așezări fizice cu reguli stabilite de fondatori.
Sursa imagine: Profimedia
Ei susțin că nu este vorba de haos, ci de eficiență; orașul ar fi gestionat ca o entitate comercială, nu ca o primărie tradițională.
Funcționarea unui astfel de oraș
Modelul este aproape simplu, cel puțin teoretic. O societate privată achiziționează teren, dezvolta infrastructură și devine administratorul orașului. Aceasta stabilește normele: impozite, regim de muncă, metode de rezolvare a disputelor și servicii publice.
Rezidenții nu aleg lideri locali sau consilii municipale. Ei acceptă regulile atunci când se mută, similar cu acceptarea termenilor și condițiilor unui serviciu online. Nesatisfăcut, oricine poate pleca. Pentru investitori, avantajul major este controlul total și stabilitatea. Pentru locuitori, promisiunea este un trai mai sigur, mai ordonat și, mai ales, mai accesibil din punct de vedere fiscal.
Locații în care se testează deja această abordare
Cel mai avansat exemplu este Próspera, o comunitate privată pe o insulă din Honduras. Acolo, locuitorii plătesc taxe reduse, utilizează criptomonede și soluționează litigiile prin arbitri privați, nu prin instanțe tradiționale.
Próspera, Honduras
Próspera se prezintă ca un succes, cu investiții de sute de milioane de dolari, creation de locuri de muncă și infrastructură modernizată. Însă, guvernul din Honduras contestă acest statut special, considerând că încalcă Constituția. Ca răspuns, administratorii orașului au acționat în instanță statul, solicitând compensații în valoare de miliarde de dolari.
Finanțatori ai acestor orașe
În spatele acestor inițiative se află investitori de renume. Specialiști care au acumulat averi importante în domeniul digital și doresc să aplice aceleași principii în societate. Pe lista acestora se numără Peter Thiel, Sam Altman, Marc Andreessen și Brian Armstrong.
Multe dintre investiții provin din sectorul criptomonedelor, unde conceptul de funcționare „fără stat” este popular. Pentru unii investitori, aceste orașe reprezintă o formă de siguranță: dacă reglementările devin mai restrictive în țări dezvoltate, există deja alternative pregătite.
Motivul apariției acestor inițiative în prezent
Contextul economic actual este determinat de debtorii uriași ai statelor occidentale, populație îmbătrânită și presiuni fiscale. În același timp, guvernele analizează posibile creșteri de taxe pentru cei aflați în topul averilor și reguli mai stricte pentru marile corporații.
Pentru o parte a elitei din tehnologie, răspunsul este clar: dacă legislația se modifică în mod negativ pentru ei, caută alternativ. Iar dacă nu există, o creează.
Sursa imagine: Profimedia
Reacțiile criticilor
Criticii avertizează că aceste orașe nu promovează libertatea, ci concentrează puterea în mâinile celor bogați, lipsiți de vot și fără control democratic, fără garanții reale pentru cetățeni obișnuiți.
Există temeri legate de impactul acestor proiecte asupra comunităților locale, în special în țările cu economii mai slabe, unde statul acceptă astfel de inițiative pentru investiții. Alții susțin că, atunci când un oraș funcționează ca o companie, profitul devine prioritar în detrimentul interesului public.
Este această idee margine sau un model pentru viitor?
Deocamdată, majoritatea acestor proiecte sunt experimentale, la stadiu de plan, iar multe nu vor fi concretizate vreodată. Cu toate acestea, conceptul câștigă teren, mai ales în contextul nemulțumirii față de stat și sistemul politic.
Discuțiile deschise ale miliardarilor și investitorilor importanți despre orașe private, legislație proprie și ieșirea din sistemul clasic indică o schimbare de mentalitate: nu mai este vorba doar despre mutarea capitalului, ci despre mutarea și a puterii.
Sursa imagini: Profimedia
Recomandări:
- Moștenirile modifică clasamentul celor mai bogați indivizi ai lumii. 91 de miliardari au apărut într-un singur an
- Elveția a convenit să își mențină și să îmbunătățească participarea pe piața unică a UE, un referendum fiind programat până în 2027
