Ministrul Educației, Daniel David, a prezentat luni măsurile pentru sectorul pe care îl conduce, declarând că „urmărirea normelor și a burselor ca obiective în sine ne îndepărtează de o educație de calitate, blocând-o în dinamica lumii actuale”.
În mesajul său, Daniel David a afirmat că „trăim o situație dificilă” din care „putem ieși doar împreună, prin solidaritate și acțiuni rationale și corecte”.
„Dacă nu implementăm aceste măsuri de eficientizare la nivel național, precum și altele ce vor urma, din septembrie vom avea dificultăți în plata salariilor/pensiilor/burselor în toate sectoarele. Cu toate acestea, în această situație dificilă, avem șansa de a schimba paradigme educaționale învechite și a construi un sistem mai sănătos! Premierul a declarat că acest guvern este unul de sacrificiu, un aspect pe care l-am reiterat și eu în mandatul meu pentru educație și cercetare. Și dacă implică sacrificiu, atunci sacrificiul trebuie să merite!”, a declarat Daniel David.
El a susținut că „trebuie să abandonăm în educație și cercetare paradigmele anacronice, cu mecanisme ascunse, neeficiente și inechitabile”. „Aceasta nu înseamnă, așa cum se tem unii, distrugerea sistemului educațional, ci renunțarea la mecanismele învechite, construind o nouă paradigmă a unei educații raționale, corecte, eficiente și echitabile!”, a adăugat el.
Măsurile din sistemul educațional
Ministrul Educației a oferit detalii despre „cele mai importante decizii de astăzi, pentru a evita manipulările”.
„Pe termen scurt: în educație și cercetare nu vom concedia cadre didactice și nu vom reduce salariile; Pe termen mediu: punctul de pornire pentru profesorii debutanți/asistent universitar va fi salariul mediu brut din economie, iar echivalența salarială a cadrelor didactice cu statut special va fi asigurată; Pe termen lung: nu vom mai prelungi alocarea de 1% din PIB pentru cercetare și 15% din bugetul general consolidat pentru educație”, a mai spus Daniel David.
Referitor la creșterea normei didactice cu două ore, oficialul a explicat că „acestea vor fi desprinse din orele libere– existând peste 30.000 de norme didactice neutilizate – astfel încât nu vor fi afectate contractele de muncă existente”.
„Nimeni nu își va pierde locul de muncă și vom analiza fiecare situație specifică în interesul profesorilor, elevilor și sistemului educațional”, a continuat el.
Conform ministrului, „creșterea normei de muncă în activitatea directă cu elevii (norma didactică – litera a, articolul 207 din Legea 198/2023), cu 2 ore săptămânal, înseamnă o creștere medie de la 3,6 la 4 ore din cele 8 ore zilnice”.
„În general, creșterea este de aproximativ 24 de minute zilnic! Și totuși, nivelul este sub media europeană. Creșterea este temporară, aplicabilă pentru un ciclu de studii (4 ani) pentru a analiza impactul. Profesorii cu vechime și performanță își pot deduce timpul suplimentar din cele 8 ore (literele b-f, articolul 207 din Legea 198/2023). În continuare, activitățile de conducere, testele naționale și pregătirea pentru olimpiade rămân neincluse în normă și vor fi plătite separat”.
Daniel David consideră că „plata cu ora în sistemul preuniversitar trebuie definită rațional și corect”.
„Chiar și cu această creștere de 2 ore/săptămână, din cele peste 30.000 de norme didactice libere, multe vor continua să fie plătite cu ora. Însă,trebuie să urmărim o definire rațională și corectă a plății cu ora. Asta nu înseamnă că nu există norme libere, ci că trebuie să fie reglementată și adaptată în raport cu timpul de lucru. Valoarea sa trebuie să fie rezonabilă în raport cu ora de bază, inclusiv în comparație cu universitatea sau alte domenii. În plus, nimeni nu este obligat”.
El a declarat că „munca în educație nu este ușoară” și apreciază „fiecare efort pe care colegii noștri de la catedră îl fac”.
“Degrevarea funcțiilor de conducere va fi proporțională cu mărimea unității și funcției, putând ajunge până la 50%. Cred că oricine din această categorie poate alocă măcar 2 ore activități didactice pe zi, pentru a nu pierde legătura cu elevii. În prezent, aproximativ 70% dintre persoanele din funcții de conducere, cu degrevare de 64% (dar păstrând salariul), optează totuși pentru plata cu ora”.
Daniel David a subliniat „profesionalizarea funcțiilor de conducere” în modelele europene și „trebuie să discutăm ce model dorim în țară, pe care să-l implementăm din anul școlar 2026-2027”.
“La sfârșitul anului 2025, voi iniția concursurile pentru directori de unități școlare și vom reorganiza inspectoratele, astfel încât, din 2026-2027, să demarăm un nou model. Este parte integrantă din viziunea noastră și o vom implementa cu ajutorul profesioniștilor din educație”.
Comentarii privind numărul elevilor pe clasă
Ministrul a subliniat că „noile limite minime/maxime pentru numărul de elevi pe clasă sunt în acord cu practicile europene, însă asemănătoare cu cele din 2011-2020”.
„Nu cred că este o problemă majoră să avem 1-2 bănci în plus în anumite clase, având în vedere situația existentă. Dar limitele nesustenabile introduse în 2023 au creat nu doar norme suplimentare, ci și clase supraaglomerate și dificultăți în infrastructura școlară. Reducerea numărului de elevi pe clasă în cazuri de nevoi educaționale speciale, inclusiv pentru minorități, rămâne valabilă. Reducerea limitelor minime/maxime trebuie să fie un scop, însă realist, ținând cont de implicațiile psihopedagogice, direct proporțional cu creșterea bugetului și dezvoltarea infrastructurii”.
Ministrul susține că „pragul mai ridicat pentru statutul de școală cu personalitate juridică nu schimbă nimic în ceea ce privește unitatea școlară și orientare ei către nevoile profesorilor și elevilor (de exemplu, contractele de muncă, spații de desfășurare a activităților educaționale).”
“Școala este formal arondată uneia cu personalitate juridică, poziția de director dispărând, însă persoana rămâne titulară în sistem. Reglementările în ceea ce privește numărul de unități școlare per UAT rămân valabile”.
Precizări privind situația burselor
Ministrul susține că „bursele preuniversitare sunt normalizate pentru a evita distorsiunile din ultimii ani, transformând uneori școala într-o fabrică de note pentru bani”.
„Dacă nu interveneam acum, mai ales în zona burselor de merit, sincer văzând reacțiile din sistem, școala nu se mai putea salva singură. În ultimii ani, am introdus «ethosul banilor» prin burse de merit. Dacă îl continuam, nu-l mai puteam stopa, distrugând valorile educației. Într-un sistem gratuit și obligatoriu de învățământ, copiii trebuie să vină la școală din plăcere, văzând-o ca o cale de succes social. Bursele/premiile au alte roluri, propuse aici, unde mă aveți partener:
- Copiii cu nevoi vor fi ajutați! Prin burse sociale, copiii vulnerabili vor fi sprijiniți pe tot parcursul anului școlar (inclusiv pentru mamele tinere).
- Meritul va fi merit! Bursele de merit sunt excepții într-un sistem gratuit și obligatoriu. Acestea vor acoperi maximum 15% dintr-o clasă, cu nota 9 ca limită.
- Bursele tehnologice din programele de formare profesională vor rămâne neschimbate.
- Excelența olimpicilor va fi onorată prin premii: tipul de premii rămâne același, dar valorile sunt ușor majorate. Spre exemplu, o mențiune într-o competiție internațională va avea valoarea unei burse de merit pe 12 luni, iar premiile I, II și III, obținute la nivel internațional, sunt premiate cu 4.000 – 2.000 EUR (compensând mai multe burse de merit pe lună, pentru cel puțin un an). Olimpicii pot opta și pentru alte tipuri de burse (sociale și merit) și își păstrează privilegiile la înscrierea la liceu și facultate. Așadar, pentru o implicare voluntară, susținerea financiară este considerată adecvată, având în vedere criza financiară”.
Ministrul a oferit detalii și despre bursele din învățământul universitar.
„Fondul de burse universitare, chiar după redimensionare, va fi mai mare în 2025-2026 decât în 2022-2023! În criză, nu putem susține creșterile nesustenabile din 2023-2024/2024-2025, acoperindu-le doar pe perioada studiilor (nu oprim universitățile care doresc/își permit). Dar vom căuta modalități complementare de sprijinire a studenților, inclusiv prin cooperare cu organizațiile studențești”.
Această măsură, a spus el, este temporară.
„Măsura este temporară la fel ca perioadele de studii (3 ani), urmând să găsim un mecanism mai performant de finanțare (nu putem lua ca referință salariul minim brut, ci, așa cum am propus, salariul minim net, dată fiind natura bursei neimpozabile). Studenții doctoranzi cu bursă nu sunt afectați de aceste schimbări, având o activitate continuă de cercetare în cadrul activităților lor!”.
