„Titlul este total fals. Înțelegeți că, dacă ar fi existat o astfel de declarație, ar fi apărut reacții oficiale. (…) Este exclus și faptul că declarația nu a fost formulată în acel mod. Nu îmi voi reveni asupra unei declarații făcute într-o zi, poate spunând că a fost o formulare greșită și o regret. În acest caz, declarația pe care am predispus-o a fost ca răspuns la întrebarea despre opțiuni în anumite situații… Și am explicat, în cazul invocării articolului 5, prevederile legate de NATO și responsabilitatea României pentru flancul sud-estic, în cazul unei coaliții de voință, care este ordinea deciziilor. Nu există nicio intenție de propagare a unor informații false”, a precizat Radu Miruță la B1TV.
Întrebat dacă această temă ar putea ajunge pe agenta CSAT, precum trimiterile de trupe românești în Groenlanda, Miruță a afirmat că „nu suntem în această situație în vreun fel”.
„Motivul pentru convocarea CSAT-ului nu există în prezent. Nu există condiții pentru a solicita convocarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării pentru această temă. Desigur, dacă mă întrebați despre mecanismele legale pe care statul român le are la dispoziție, este ideal ca un ministru să fie informat și să le cunoască. În scenariul A se întâmplă anumite activități, în scenariul B alte acțiuni. Explicarea acestor variante nu presupune că România a luat o decizie. În cele din urmă, nu pot fi siguri care variantă a fost adoptată de România, cu toate că am prezentat două alternative. În mod cert, există o preocupare de a induce discuții în spațiul public prin răspândirea de informații false”, a adăugat ministrul Apărării.
Radu Miruță a afirmat că moțiunea de cenzură formulată împotriva sa este neîntemeiată: „Moțiunea de cenzură are ca motiv ce? Pentru că sunt acuzat de ceva ce nu am spus și pentru că s-a dorit a fi atribuit mie, doar pentru că o anumită publicație a publicat un titlu fals. Am ajuns să discutăm în Parlament o știre falsă? Sunt ministru de două săptămâni și sunt acuzat de ceva ce nu am afirmat. Consider că este o exagerare a Parlamentului să se discute o moțiune pe baza unei informații false despre activitatea mea”.
Miruță a fost interpelat la Antena 3 CNN despre posibilele reacții ale României dacă va primi o solicitare din partea partenerilor europeni de a sprijini Groenlanda în cazul în care SUA trimite trupe în această regiune.
„Există două scenarii. Unul în care acest lucru s-ar întâmpla invocând articolul 5. Adică, un stat membru NATO este atacat, iar celelalte state trebuie să contribuie. Decizia ar fi una a NATO. Alt scenariu presupune formarea unei coaliții de voință, fără invocarea articolului 5. În aceste situații, decizia o ia CSAT-ul, apoi se supune aprobării Parlamentului României dacă să se trimită sau nu trupe. Pentru o situație similară, cazul trimiterii de trupe românești în Ucraina, decizia României și a CSAT este clară: nu trimitem militari în Ucraina. Dar, din perspectiva riscurilor suplimentare, această decizie poate fi influențată de eventuale amenințări din partea Federației Ruse”, a explicat Miruță.
