Miza de miliarde la COP 30 din Brazilia: cele mai importante teme și ce așteptări, cea mai mare întâlnire pe probleme climatice

Între 10 și 21 noiembrie va avea loc la Belem, în regiunea amazoniană a Braziliei, cel mai important summit pe tematica climatică din 2025. Anul anterior, la Baku, conferința COP 29 s-a încheiat cu numeroase întrebări fără răspunsuri clare. Într-o analiză realizată de InfoClima.ro, ultima provocare este dacă evenimentul va reprezenta un moment decisiv pentru acțiunea climatică globală sau doar o etapă de promisiuni neconcretizate.

Așteptări pentru conferința „UN Climate Change Conference” de la Belem

La aproape un deceniu de la Acordul de la Paris, procesul de combatere a schimbărilor climatice mondiale se află într-o perioadă de incertitudine. După o serie de summituri marcate de promisiuni parțial îndeplinite, așteptările pentru COP 30 sunt mai rezervate decât entuziasmul de altădată.

2025 marchează primul an după Global Stocktake: evaluarea colectivă a progreselor în punerea în aplicare a Acordului de la Paris, care a confirmat alertările comunității științifice: angajamentele actuale nu sunt suficiente pentru a limita creșterea temperaturii globale sub 1,5°C. Conferința COP30 va fi prima care se desfășoară după această evaluare, fiind necesar ca rezultatele acesteia să fie translate în măsuri concrete de intervenție.

Analiza de pe InfoClima.ro este realizată de Elena-Alexandra Miron, specializată în politici climatice și care a reprezentat tinerii din România la conferințele ONU privind modificările climatice (COP27, COP28 și COP29).

Trei teme principale în agenda de la Belém:

• Revizuirea contribuțiilor naționale determinate (NDC-uri) pentru orizontul 2035. Până în noiembrie 2025, doar 64 de țări și-au prezentat noile planuri climatice, acoperind sub o treime din emisiile globale.
• Finanțarea internațională pentru climă. Obiectivul de 100 miliarde de dolari anual, stabilit la COP15 de la Copenhaga în 2009, a fost atins pentru prima dată în 2022, conform datelor UNFCCC (2024). Totuși, două treimi din sumă provin din împrumuturi, iar țările cu venituri mici continuă să aibă acces limitat. La COP29, s-a convenit asupra unui nou obiectiv de finanțare climatică (NCQG) de cel puțin 300 miliarde USD anual până în 2035, fără mecanisme clare de implementare, cu promisiunea de a mobiliza până la 1,3 trilioane de dolari pe an din surse publice și private.
• Eliminarea progresivă a combustibililor fosili. După ani de ambiguitate, presiunea publică crește pentru stabilirea unui calendar global de renunțare la petrol, gaze naturale și cărbune. Totuși, dependența economică a multor state de aceste industrii face improbabil un acord ferm în cadrul summitului de la Belém.

Așteptări moderate pentru COP 30, sintetizate astfel:

• Este puțin probabil ca Belém să aducă schimbări diplomatice majore, însă se pot realiza progrese tehnice în transparența fluxurilor financiare și raportarea angajamentelor din Global Stocktake.
• Marile economii vor evita asumarea unor noi ținte de reducere a emisiilor, concentrându-se pe actualizarea contribuțiilor naționale (NDC) și pe extinderea mecanismelor de piață, precum creditele de carbon. Din peste 190 de părți semnatare ale Acordului de la Paris, doar 64 și-au transmis până în noiembrie 2025 noile planuri climatice, acoperind mai puțin de o treime din emisiile globale.
• Țările din Sudul Global solicită ca noul obiectiv financiar mondial (NCQG) să includă granturi gratuite și condiții de acces echitabile, nu doar împrumuturi. Grupul G77 și statele africane exercită o presiune crescută pentru reformarea arhitecturii financiare climatice, astfel încât aceasta să nu amplifice datoriile țărilor vulnerabile.
• Pentru Uniunea Europeană, summitul de la Belém reprezintă un test pentru coerența dintre discursul public și realitățile interne, marcate de costuri ridicate, presiuni sociale și tensiuni geopolitice complicate de tranziția verde.
• Provocarea pentru Brazilia este să demonstreze că angajamentele referitoare la Amazon și tranziția energetică se traduc în politici coerente. Deși defrișările s-au diminuat sub administrația Lula, planurile de explorare petrolieră și investițiile în infrastructură pentru COP 30 indică o balanță instabilă între creșterea economică și protecția mediului.

COP 30 poate deveni mai mult un pas de clarificare decât un moment de entuziasm. Culmea importanței depinde de capacitatea de a reda încrederea într-un proces climatic global, care are nevoie, mai mult ca niciodată, de consecvență, echitate și rezultate concrete.

Belem poate rămâne fie un moment de clarificare, fie o altă rundă de promisiuni nefinalizate, se mai precizează în analiza de specialitate.