Un cadou oferit pe scenă, în aplauzele unei mulțimi variate, avea să devină ulterior o piesă de arhivă cu o durată lungă de păstrare. Primită la Costești, în timpul unei vizite oficiale a lui Traian Băsescu, „banul de aur” purtat la gâtul Mariei Băsescu a fost consemnat cu precizie în documentele oficiale ale Palatului Cotroceni. Aur real, cu un gramaj suspect, istorie falsificată și o inscripție care au legat pentru totdeauna Costeștiul de Strehaia.
Un cadou protocolar care a scăpat de sub control
La mulți ani după celebra vizită a lui Traian Băsescu la Sărbătoarea romilor din Costești, un document formal, închis pe data de 23 decembrie 2009, aduce mai mult parlé și adevăr decât sute de talk-show-uri, scandaluri televizate și declarații politice. În „Lista finală a bunurilor primite gratuit, în cadrul unor acțiuni protocolare”, la poziția 13, figurează obiectul care va deveni simbolul unei controverse de durată: moneda de aur oferită de Maria Băsescu. Un obiect cu poveste complicată, aur autentic, dar cu o istorie falsificată.
La sfârșitul anului 2009, Administrația Prezidențială a realizat, ca în fiecare an, o centralizare a tuturor bunurilor primite de liderul de stat și de familie în cadrul vizitelor și acțiunilor oficiale. Conform legislației, orice obiect ce nu fi putut fi păstrat în uz personal trebuia să intre în patrimoniul instituției. Astfel, între tablouri, obiecte decorative și suveniruri diplomatice, apare mențiunea „moneda de aur primită la Costești, județul Vâlcea”. Traian Băsescu a semnat procesul-verbal de predare, iar de atunci, „banul” a ieșit din zona gesturilor festive și a intrat în circuitul oficial al arhivelor de stat. Nu mai reprezenta o podoabă purtată în aplauzele mulțimii, ci un obiect inventariat oficial, cu fișă tehnică, descriere și estimare valorică.
Momentul decisiv rămâne însă data de 8 septembrie 2009. Vizita de la Costești a fost intens mediatizată: președintele și soția sa au apărut pe scena comunității rome, în mijlocul muzicii, dansurilor și costumelor tradiționale. Presa a caracterizat apariția drept „de culoare”, iar imaginile au fost difuzate intens pe posturile de televiziune. Atunci, în fața publicului, Mariei Băsescu i s-a pus la gât o monedă de aur, prinsă într-o fundă de mătase, oferită de Casa Regelui Cioabă. Gestul părea simbolic, menite să simbolizeze respectul și ospitalitatea comunității. Nimeni nu presupunea atunci că acest obiect va deveni, după câțiva ani, subiectul unei povești mai sensibile.
Un obiect mic, cu implicații politice majore
Descrierea din documentele oficiale ale Palatului Cotroceni este surprinzător de amănunțită, aproape obsesivă. Moneda este menționată ca fiind realizată în anul 1915, având un diametru de 4 centimetri, o grosime de aproximativ 0,2 milimetri și o greutate de circa 7 grame. Pe avers este ilustrat un portret al unui bărbat încoronat, iar inscripția principală este „Frank Iosif Strehaia”. Obiectul este găurit în partea superioară și prins într-o fundă de mătase, detaliu ce amintește de tradiția purtării bijuteriilor la gât. Aceste specificații tehnice au atras rapid atenția specialiștilor în numismatică.
Evaluarea a fost clară și neechivocă: moneda imită un ducat austriac Franz Joseph, dar nu este un exemplar autentic. Ducatele originale prezintă inscripția „Francos I DG Austriae Imperator”, au stema imperială pe avers și o greutate normală de 13,3696 grame; varianta redusă are 3,4909 grame, cu o grosime de circa 0,8 milimetri. Moneda de la Costești avea un diametru apropiat de cel autentic, însă grosimea și masa erau semnificativ mai mici, iar inscripția era greșită. Astfel, aurul era real, însă piesa era o copie falsificată, un kitsch de aur, nu o monedă istorica autentică.
În cazul Strehaia, situația devine și mai complexă. În perioada regimului comunist, posesia de monede de aur era interzisă, iar comunitățile rome au „evitat” legislația transmutând ducații în salbe sau perforându-i pentru a-i purta ca bijuterii. După 1989, atelierele aurarilor au reînceput să realizeze în serie monede subțiri, cu diametru corect, dar conținând mai puțin aur, ușor de valorificat pe piața europeană. Conform relatărilor, atelierul din Strehaia ar fi produs și o piesă dedicată familiei Băsescu – un ducat reinterpretat, cu aur mai redus, dar cu un simbolism deosebit.
Legătura cu Strehaia a fost accentuată ulterior, în scandalul Bercea–Mircea Băsescu, când presa a reluat episodul din 2009 ca „moment de referință” al unor apropiere controversate. SPP a declarat ulterior că, în ziua vizitei de la Costești, Bercea Mondial nu figura ca risc. Însă moneda, deja inventariată și arhivată, a rămas un simbol ce a continuat să aibă implicații politice, chiar și după încheierea evenimentului.
