Mormântul lui Mircea cel Bătrân de la Mânăstirea Cozia, redeschis și analiza arheologică dezvăluind faptul că sarcofagul domnitorului este unic în România

Informații esențiale despre istoria noastră referitoare la mormântul domnitorului Mircea cel Bătrân. Sarcofagul în care îşi doarme odihna veșnică Mircea cel Bătrân la Mănăstirea Cozia este original, susținut arheologii vâlceni, care au redeschis recent mormântul domnitorului. Acest eveniment are loc la aproape un secol de când a fost cercetat pentru prima dată. Specialiștii în domeniu au rămas uimiți de cât de bine este conservat acest sarcofag unic în România. Mai mult, arheologii au contestat vehement mitul conform căruia sarcofagul lui Mircea cel Bătrân ar fi fost mutat.

Experți de la Muzeul Județean „Aurelian Sacerdoțeanu” Vâlcea, precum și de la Institutul de Arheologie ”Vasile Pârvan” și de la Centrul de Cercetări Antropologice și Biomedicale „Olga Necrasov” din cadrul Filialei Iași a Academiei Române, participă la acest proiect de explorare.

Ei urmăresc, pe de o parte, reducerea poverii arheologice asupra monumentelor componente ale ansamblului monahal din stațiunea Călimănești, în vederea restaurării lor, și, pe de altă parte, verificarea sarcofagului – unic între mormintele boierești și domnești din țară – datorită formei sale, fiind suspectat că ar fi fost mutat la începutul secolului trecut, conform informațiilor publicate de Agerpres.ro.

Arheologii contestă mitul conform căruia mormântul lui Mircea cel Bătrân ar fi fost relocat

„Există în arhiva Institutului Național al Patrimoniului câteva solicitări din 1930 pentru mutarea sarcofagului de la Mănăstirea Cozia la Muzeul Național de Istorie, iar în cadrul cercetării noastre am verificat dacă a fost mutat, dar nu a fost. Este original și se află în-o stare excelentă de conservare. Este un sarcofag făcut din piatră, unic în România, prevăzut cu o nișă cefalică, specifică mormintelor din zona Europei Occidentale din perioadele V-XV. d. Chr.

Mormântul a fost investigat pentru prima oară în perioada interbelică, ca parte a unui proiect de restaurare început în 1927. Alături de sarcofagul voievodului se află și mormântul mamei domnitorului Mihai Viteazul, călugărița Teofana. În 1938, osemintele domnitorului și ale Teofanei au fost depuse în cutii din marmură de Rusciuk și așezate în acest sarcofag, care a fost ridicat și așezat pe un strat de umplutură, cu adăugarea unei plăci din beton și a unei pietre de mormânt sculptate artistic”, a afirmat arheologul Ion Tuțulescu.

Mormântul lui Mircea cel Bătrân a fost profanat de mai multe ori

Domnitorul Mircea cel Bătrân a trecut în neființă la 31 ianuarie 1418, fiind înhumat în data de 4 februarie a aceluiași an, la ctitoria sa de la Călimănești, conform dorinței lui. De-a lungul timpului, mormântul său a fost de mai multe ori profanat, la fel ca și biserica în care se află.

„Primele informații credibile despre profanarea mormântului sunt din 1821, când trupele eteriste, retrăgându-se spre Transilvania după victoria de la Drăgășani, au jefuit mănăstirea și, implicit, locul de veci al domnitorului.

O altă profanare este menționată în perioada ocupației germane, între 1916-1918. Într-un document din martie 1919, superiorul mănăstirii, Protosinghelul Anastasie Popescu, informa Ministerul Culturii că « monumentul Cozia se află într-o stare critică, din cauza armatei inamice, care a invadat zona Oltului, au profanat biserica și paraclisul, transformându-le în grajduri pentru cai, casele fiind devastate și lăsate complet în ruină. »”

Trupele care au ocupat Cozia au distrus piatra memorială de pe mormântul lui Mircea cel Bătrân, care a fost refăcută în 1936, cu o inscripție realizată de Nicolae Iorga. În 1938, piatra a fost înlocuită cu o altă placă funerară, plasată pe mormântul voievodului, această ținând locul actualei plăci funerare, adusă din Bulgaria”, a adăugat arheologul vâlcean, încrezător că cercetările arheologice vor revela noi aspecte referitoare la întregul ansamblu monahal.

Mănăstirea Cozia, cea mai reprezentativă ctitorie a lui Mircea cel Bătrân

Situată pe Valea Oltului, Mănăstirea Cozia reprezintă cea mai importantă realizare a lui Mircea cel Bătrân (1355-1418), fiind, de asemenea, asociată și cu numele tatălui său, Radu I (1330-1383), considerat și ctitorul acesteia (cunoscută în vremea sa sub numele de Nucet).

• Ritualul de sfințire al lăcașului a avut loc la 18 mai 1388, oficiat de Sfântul Nicodim de la Tismana, cel care a reorganizat viața monahală din Oltenia și a înființat mănăstirile de la Vodița și Tismana. Prima egumenă a obștii de la Cozia a fost Ieromonahul Chir Gavriil, ucenicul său.
• Așezământul monahal a beneficiat de o finanțare stabilă, obținută recent prin Programul Regional Sud-Vest Oltenia 2021-2027, pentru consolidarea, păstrarea, restaurarea și promovarea monumentelor din complex, cu scopul de a crește numărul vizitatorilor cu cel puțin 10%.

Numeroase biserici și mănăstiri ridicate de Mircea cel Bătrân în întreaga țară

Un merit major al domnitorului îl reprezintă numeroasele biserici și mănăstiri construite pe întreg teritoriul țării, care au devenit centre culturale importante, recunoscute pentru activitatea copiștilor și caligrafilor, precum și pentru înființarea unor școli de pictură religioasă remarcabile.

Este de menționat că, începând cu anul 1401, mitropolitul Țării Românești primește titlul de „exarh al plaiurilor”, având astfel jurisdicție și asupra credincioșilor din Ardeal.

Extern, Mircea cel Bătrân a consolidat alianțe strategice pentru menținerea independenței țării, în special cu Sigismund de Luxemburg, regele Ungariei, relație bazată pe interese comune în combaterea expansiunii otomane. În acest sens, la 7 martie 1395, la București, a fost semnat un tratat între Mircea și Sigismund, care prevedea clauze reciproce avantajoase.

Sursă foto: Colaj Gândul

Recomandarea autorului:

• Cine a fost domnitorul Vlad Țepeș și de ce a devenit ținta manipularilor. De unde provine renumele
• 24 ianuarie 1859: O analiză a Unirii Principatelor Române