Generalul Ştefan Dănilă, fost şef al Statului Major General al Armatei Române (2011-2015), a declarat într-un interviu că doborârea dronei ruseşti era aproape inevitabilă, criticând lipsa unei comunicări clare din partea Ministerului Apărării, într-un context atât de tensionat.
Amintim că ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a oferit o nouă explicație, după ce o dronă rusească a intrat sâmbătă în spațiul aerian românesc, fără a fi doborâtă de avioanele F16, deși aveau autorizație.
Conform explicațiilor sale, „contactul cu drona a fost intermitent” și „dacă ar fi fost menținut contactul vizual, dronei i-ar fi fost întrerupt zborul.”
„Decizia de doborâre aparține ministrului Apărării”
Generalul Dănilă a explicat necesitatea doborârii dronei ruseşti, menționând răspunsul NATO la orice intruziune în spațiul aerian.
„Acțiunea împotriva aeronavei intruzive este coordonată de CAOC-ul NATO din Spania, prin intermediul unor ofițeri din România, la nivelul centrului de comandă. Obiectivul e identificat cu radarele de la sol. Apoi, aeronavele de luptă sunt trimise la interceptare. Ideal este să identifice vizual drona, iar apoi se dă semnalul de doborâre dacă aceasta reprezintă un pericol. NATO a comunicat ferm că va răspunde la orice intruziune în spațiul aerian al alianței, motivând necesitatea doborârii dronei.”
Doborârea este autorizată de ministrul Apărării. Momentan, este obligativitatea sa să elibereze autorizația. Procedurile sunt în curs de revizuire, posibil în viitor să fie delegate autorități mai mici în ierarhie. Ministrul a aprobat doborârea, decizia coincidând cu politicile aliate.
Conform legislației actuale, conducerea operațiunii trebuie să ceară permisiunea de doborâre, iar aceasta este acordată de ministrul Apărării .
„Este dificil să ții o țintă mică în vizor”
Fostul şef al Statului Major General a vorbit și despre dificultățile întâmpinate de piloți în menținerea vizării unei drone cu viteză mică.
Oficialul din centrul de comandă decide asupra executării atacului, ținând cont de poziția țintei, de locația altor aeronave și de zonele populate, acordând sau nu semnalul de doborâre.
Semnul e transmis piloților prin radio. Aceștia execută acțiunea, presupunând că au permisiunea să o facă de la comandă. Dronele au viteză redusă și forța de interceptare a unui avion e obligată să execute manevre pentru a păstra-o în raza vizuală.
Piloții lansează rachete sau folosește tunul de bord, în funcție de rezultatele radarului, situație similară cu un obiect de pe sol. Dronele au suprafață mică de reflexie și dimensiuni reduse. Posibil rachetele nu au identificat-o și piloții au trebuit să aplice o strategie alternativă pentru doborârea acesteia.
Probabil că viteze de 500 km/h au fost menținute de către avioane pentru a urmări drona. În cazul țintelor de mici dimensiuni, este ușor să fie pierdute din vedere. Dacă nu a fost identificată ținta, este posibil piloții să fi raportat pierderea vizualizării. Asta ar putea explica de ce drona nu a fost doborâtă.
„Am reacționat prematur, înainte de doborâre”
Generalul Dănilă a remarcat necesitatea unei comunicări mai riguroase a Ministerului Apărării în astfel de cazuri.
Comunicarea trebuie să respecte un anumit protocol, prin comunicate și declarații oficiale, prin specialiști din domeniu, spre deosebire de alte contexte.
Ministrul poate să facă declarații, însă este preferabil ca informațiile să fie validate în urma unor rapoarte post-misiune. Acestea conțin informații despre contactul cu ținta, potențial intermitent.
Contactul vizual permanent cu o dronă de viteză redusă nu este posibil din punct de vedere tehnic.Probabil că reacția rapidă cu un comunicat înainte de executarea acțiunii a fost o decizie prematură.
„Interceptarea dronelor cu avioane de vânătoare e ineficientă”
Generalul Dănilă susține că incidentul actual ar trebui să stimuleze învățăminte pentru autoritățile responsabile.
Contextul actual nu permite poziționarea unui număr suficient de mijloace antiaeriene pentru a acoperi întreaga frontieră. Din acest motiv, trebuie căutate soluții alternative eficace, dacă dăm interdicții, acestea trebuie și respectate.
Funcția de poliție aeriană trebuie adaptată pentru situații de acest gen, care necesită metode alternative pentru doborârea dronelor.
Este probabil ineficientă interceptarea dronelor cu avioane de luptă F16, necesită o analiză aprofundată pentru dezvoltarea unor metode specifice.
Moșteanu: Contact intermitent cu drona
Ministrul Apărării a explicat că avioanele militare nu au menținut un contact permanent cu drona, explicând că acest fapt a fost cauzat de diferențe în concepția și structura dronelor.
Declarând că a existat un contact intermitent, condiționat de particularitățile aparatelor, precizează că dacă au fost vizualizate permanent ar fi fost împiedicat zborul dronei.
„Contactul cu drona a fost intermitent şi, dacă ar fi avut un contact vizual permanent, poate ar fi fost doborâtă, dar diferenta constructivă dintre avion și dronă ne-a făcut să pierdem contactul.”
