Foto: Artur Marcinkowski/Fotonews / Zuma Press / Profimedia
Candidatul naționalist Karol Nawrocki se confruntă cu acuzații grave, fiind acuzat că nu a oferit informații complete despre averea sa imobiliară și că ar fi achiziționat un apartament în schimbul îngrijirii unui pensionar cu dizabilități.
Publicațiile de presă au dezvăluit că pensionarul locuia într-un azil de bătrâni, fapt ce amplifică suspiciunile. În urma acestui scandal, Nawrocki a organizat o conferință de presă promițând că va dona apartamentul pentru scopuri caritabile, însă campania sa politică se află acum într-o situație delicată.
Problemele imobiliare ale candidatului pun sub semnul întrebării credibilitatea acestuia, care a mai fost vizat în trecut pentru alte aspecte controversate, cum ar fi încercarea de a-și promova o carte despre crimă printr-un interviu cu un expert deghizat.
Întâlnirea cu Donald Trump nu a adus niciun avantaj. Imaginea generată de inteligență artificială a președintelui american prezentându-l ca papă a generat o nouă reacție negativă.
Și în Polonia, adversarul naționalistului este primarul capitalei
În sondajele de opinie, Nawrocki se află în urma primarului Varșoviei, Rafał Trzaskowski, cu o diferență de 7 puncte procentuale, înaintea primului tur al alegerilor prezidențiale. În turul decisiv, prevederile sugerează o confruntare directă între cei doi candidați.
Nawrocki beneficiază de sprijin din partea unui politician român.
Auto-sabotaj în campanie
Karol Nawrocki și-a adus singur probleme în campanie, răspunzând într-o dezbatere televizată că deține un singur apartament, ca un „cetățean obişnuit” al Poloniei.
O investigație jurnalistică a dezvăluit că deține un al doilea apartament în Gdańsk. Nawrocki a susținut că a obținut acest apartament în schimbul îngrijirii unui vecin vârstnic.
Cu toate acestea, verificările au demonstrat că pensionarul locuia deja într-un azil de bătrâni. Mai mult, mărturiile îngrijitorilor au evidențiat condiții precare de trai ale acestui vecin.
Susținătorii săi au oferit un act notarial care stipulează achiziționarea apartamentului în 2012 și acordarea unui preț de aproximativ 30.000 de euro. Insă, declarațiile ulterioare ale candidatului au contestat modalitatea de plată, punând sub semnul întrebării veridicitatea actului public.
Un alt apartament, deținut în coproprietate cu sora sa, amplifică încălcarea transparenței sale financiare.
