Secretarul general al NATO, Mark Rutte, FOTO: Khalil Hamra / AP / Profimedia Images
Statele membre NATO s-au înțeles, duminică, asupra unei creșteri treptate a cheltuielilor pentru apărare până la 5% din PIB până în 2035. Această decizie, adoptata in cadrul unui summit la Haga, ia în considerare o excepție pentru Spania, care a contestat propunerea secretarului general al Alianței, Mark Rutte.
Negocierile dintre cele 32 de state membre NATO au culminat cu o variantă finală a acordului, care include prevederi pentru o creștere substanțială a cheltuielilor militare ce iau în calcul obiecțiile exprimate de Spania.
Înțelegerea prevede o majorare a angajamentului militar de la 2% la 3,5% din PIB, plus 1,5% din PIB pentru cheltuieli de securitate la nivel mai larg – o propunere deja formulată de secretarul general al NATO, Mark Rutte.
Alocarea bugetară pentru apărare în Spania
Premierul spaniol, Pedro Sanchez, a obținut o derogare pentru Spania, care va aloca 2,1% din PIB pentru apărare. El a argumentat că un procent de 5% ar fi „disproporționat și inutil”, nefiind compatibil cu asigurarea serviciilor sociale.
Anterior, președintele american Donald Trump a solicitat statelor membre europene ale NATO să-și mărească bugetele pentru apărare la 5% din PIB, semnificativ mai mult decât angajamentul actual de 2% din PIB, un prag care nu a fost încă atins de 9 din cele 32 de state membre ale Alianței.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a propus o creștere treptată a bugetelor de apărare până la 5% din PIB, divizat în 3,5% pentru apărare strictă și 1,5% pentru investiții în sectoare conexe, cum ar fi infrastructura și securitatea cibernetică. El a subliniat necesitatea unui plan anual de creștere a bugetelor pentru a atinge obiectivul de 5%.
Rutte a susținut disponibilitatea resurselor pentru apărare, solicitând liderilor politici să explice această posibilitate cetățenilor. El a argumentat necesitatea unei acțiuni rapide pentru a nu periclita securitatea statelor membre în viitorul apropiat.