Neagoe Basarab și vinul: O lecție pentru fii și pentru noi

Darius Cojocaru
6 Citit minim
De ce Neagoe Basarab a ținut să-l învețe pe fiul său: să fie mintea ta stăpână pe vin, și nu invers. O analiză mai puțin obișnuită a prezenței vinului în cultura română – HotNews.ro

„Relația dintre domnitorii români și vin a fost profundă, de la consumatori la producători.”, afirmă profesorul Răzvan Voncu, în cadrul unui interviu, autorul cărții „O istorie literară a vinului în România”.

  • O perioadă nefastă a fost secolul al XIX-lea, când o insectă străină a devastat o mare parte din podgoriile țării. Consecințele acestei catastrofe se simt și în prezent, susține scriitorul.
  • „Eminescu era un mare apreciator al vinului, cunoscând profund cultura sa, capabil sa se bucure de petreceri fără exagerări”, detaliază Răzvan Voncu.

„Această carte nu este doar o istorie a vinului din perspectiva literară, ci o abordare antropologică a relației dintre români și vin, o poveste esențială.” scrie autorul în prefață. Răzvan Voncu a explicat în interviul acordat și care autori români și-au văzut influențată opera de către această băutură.

– De ce o istorie literară a vinului în România?
– Răzvan Voncu: Literatura este o oglindă complexă care surprinde mult dincolo de intenția creatorului, reflectând aspecte istorice, modă, arhitectură și chiar dezastre naturale.

Ca martor neutru și credibil, literatura oferă o perspectivă valoroasă asupra evoluției civilizației vinului în România, diferită de cea a documentelor istorice tradiționale. Totodată, cartea urmărește o abordare tematică a artei, fără a renunța la valoarea estetică.

– Vinul face parte din identitatea României?
– Desigur. Această afirmație nu este doar a mea, ci o constatare general acceptată în rândul specialiștilor europeni: România, ca cultură latină, a fost întotdeauna parte a Europei vinului.

– Care este relația literaturii române cu vinul?
– Relația este profundă, mult dincolo de simple anecdote. Vinul este un simbol cu multiple conotații, deopotrivă sacru și profan. De-a lungul istoriei românești, vinul a inspirat și a modelat numeroase opere literare.

Spre exemplu, Neagoe Basarab, în învățăturile sale, sfătuia fiul său să aibă cumpătare față de băutură. Unul din cele mai frumoase cântece goliardești este „Testamentul lui Bachus”. Numeroase opere de referință, de la Eminescu la Sadoveanu, inclusiv poeme, romane, și poeme bacoviene, prezintă vinul într-o manieră pregnantă, ca piesă cheie a culturii românești.

Din scriitori evidențiati, de la Mihai Eminescu la Mihail Sadoveanu, de la Ion Pillat la B. Fundoianu și de la Lucian Blaga la Ștefan Aug. Doinaș, vinul a fost o sursă constantă de inspirație.

Aceasta este esența apartenenței noastre la cultura europeană a vinului: nu doar în producție și consum, ci și în cultura și civilizația creată în jurul viței-de-vie și a vinului.

„Domnitorii români și vinul”

– Care este prima apariție a vinului în literatura română?
– Depinde de cum definim „literatură”. Chiar și scrieri medievale pot include, în anumite cazuri, referințe și conotații legate de vin. Trebuie menționate opere ale lui Dosoftei, Dimitrie Cantemir și Ion Neculce, de exemplu.

– Care era relația domnitorilor români cu vinul?
– Prezența vinului în viața domnitorilor români a fost strâns legată de viaţa de curte, de la consumatori, de regulă producători.

O decizie neglijentă a autorităților influențează vinul de azi

Răzvan Voncu.

– Istoria vinului din România poate fi analizată în două perioade, înainte și după filoxeră. Ce evenimente au avut loc în anul de cotitură?
– Un eveniment major a fost introducerea filoxerei, o insectă dăunătoare care a devastat viile europene și românești, în jurul anilor 1850, influențând dramatic viticultura românească.

Abia după descoperirea soluției, altoirea viței europene pe rădăcini americane, autoritățile române au început acțiunile de prevenire, măsuri care însă au sosit prea târziu.

Consecințele filoxerei se resimt și astăzi: soiuri tradiționale au dispărut, iar viticultura românească nu și-a revenit în totalitate.

„Vinul este prietenul unor scriitori importanți, dar nu al tuturor”

Mihai Eminescu.

– Vinul, un prieten al scriitorilor? Care era raportul lui Eminescu cu vinul?
– Vinul i-a inspirat pe unii scriitori importanți, dar nu toți. Eminescu cunoștea bine vinul și se bucura de petreceri moderate.

„Dacă nu s-ar fi prăbușit comunismul, cultura vinului în România ar fi dispărut”

Cartea „O istorie a vinului în România”.

– Cum evoluează cultura vinului în perioada comunistă?
– Cultura vinului a suferit o involuție semnificativă, prin restricționarea accesului la vinuri de calitate și promovarea unor alternative necorespunzătoare.

– Cum vi se pare raportul românului modern cu vinul?
– Interesul pentru vin pare să crească, dar se observă prezența pe piață a vinurilor de import de calitate îndoielnică și o nevoie de susținere a producătorilor autohtoni de vinuri apreciate.

Răzvan Voncu, autorul cărții „O istorie literară a vinului în România”, critic literar, a publicat peste 20 de cărți și este redactor-șef al revistei „România literară”.

ETICHETATE:
Distribuie acest articol
Lasa un comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *