Nicolae Dobrin a evoluat la Universitatea Craiova: Moment antologic din 1974 cu Gâscanul în tricoul Științei și povestea neașteptată despre întâlnirea la ușă

La mijlocul anilor ’70, mai precis în 1974, între primul și al doilea titlu câștigat de Dobrin la FC Argeș, „Prințul din Trivale” a fost aproape de un transfer care i-ar fi putut schimba definitiv parcursul profesional.

În interacțiuni intense cu Știința, care recent obținuse primul titlu din istorie, Dobrin a fost pe punctul de a semna cu echipa din Craiova, ba chiar a jucat pentru „Campioana unei mari iubiri” într-un amical disputat cu Poli Timișoara, la inaugurarea stadionului „Dierna” din Orșova.

Susținut de Adrian Păunescu pentru transferul dorit

Adrian Păunescu a fost cel care a insistat pentru transferul lui Dobrin, pasiunea poetului pentru „Gâscan” fiind cunoscută de mulți. Mai mult, „Prințul” era nemulțumit că nu i s-a permis să plece la Real Madrid, oficialii din Pitești având divergențe cu acesta referitoare la destinul său.

Principala piedică a fost birocratică. Federația nu a aprobat semnarea documentelor de transfer, astfel încât Dobrin nu a fost legitimat în formația formată în jurul legendarului Ion Oblemenco.

În final, meciurile amicale ale Craiovei rămân cele care l-au avut pe „Gâscan” pe teren pentru olteni. Presa vremii relata că, sub presiunea autorităților din Pitești, ce s-au adresat chiar lui Ceaușescu pentru recuperarea „gupiului”, Dobrin s-a întors în cele din urmă la FC Argeș, unde a continuat să devină o legendă, culminând cu câștigarea titlului din 1979, în fața lui Dinamo.

Fotografie simbolică: Dobrin, în aceeași echipă cu Balaci la Craiova! „Adrian Păunescu l-a transferat de la Pitești, apoi s-a ajuns la Ceaușescu”

Fostul internațional Sandu Boc, în vârstă de 79 de ani, a povestit pentru Gazeta Sporturilor contextul în care Dobrin ar fi putut deveni coechipier cu acte în regulă la Craiova.

Chiar dacă au trecut peste cincizeci de ani de la eveniment, Sandu Boc oferă detalii despre acea perioadă:

„Dobrin a stat trei luni la Craiova. A fost adus de Adrian Păunescu, răpindu-l de la Pitești. I-a oferit un apartament pe Calea Severinului, vizavi de mine, iar cu soția lui, Gica Dobrin, chiar ne-am trezit cu ei la ușă.

S-a antrenat cu echipa noastră aproape trei luni, până a intervenit Ceaușescu! Se pare că Adrian Păunescu a fost cel care a răpit transferul, după cum am spus. După acea, au urmat conflicte între cei din Argeș și oficialitățile din Pitești, toți făcând scandal.

El a jucat câteva meciuri amicale cu noi, fără îndoială. N-a mai avut însă șansa să evolueze în campionat, fiindcă s-a întors în Pitești.

Își dorea cu sinceritate să facă pasul definitiv în Craiova, cu atât mai mult cu cât soția sa, Gica Dobrin, era prietenă bună cu soția mea. Împreună mergeam la antrenament, de fiecare dată. În meciurile amicale jucate acolo, stadionul era plin de patru-cinci mii de spectatori”, a explicat Sandu Boc, în exclusivitate pentru Gazeta Sporturilor.

Boc a făcut haz de fotografia respectivă: „Aveam niște expresii amuzante… Era moda cu părul lung”.

Fotografia originală îl arată pe Dobrin în tricoul Științei, al treilea de la dreapta la stânga, iar Balaci este al cincilea de la stânga la dreapta. Lung, primul din stânga, Boc, al doilea din dreapta.

Meciul de verificare s-a încheiat cu victoria oltenilor, 1-0, la golul la care a contribuit și Nicolae Dobrin. În presa vremii a fost relatat golul Craiovei: „O minge bine plasată de Dobrin către Marcu, acesta șutează, portarului îi scapă și Oblemenco reia în plasă. Era minutul 65”.

De la dreapta la stânga: Florin Oprea, Alexandru Boc, Nicolae Dobrin, Dragu Bădin, Cornel Berneanu, Ilie Balaci, Ion Niță, Virgil Mincioagă, Iulian Bălan, Silviu Lung.

Curând, Balaci și Dobrin au devenit rivali

Ilie Balaci și Nicolae Dobrin nu au fost colegi, însă au oferit meciuri incendiare în Divizia A în acei ani. La primul duel direct, „Minunea Blondă” a marcat cel mai rapid gol din carieră, în poarta Argeșului, în secunda 40.

Aceasta a fost relatată în cartea „Campioana unei mari iubiri”, scrisă de Laurențiu Dumitrescu.

„La tribunele stadionului din Trivale nu se putea intra decât dacă aruncai cu ceva. Fosta generație de campioni, mândri, nu admitea ca echipa craioveană să devină dominatoare. La mijloc, era Dobrin, alături de Vlad, Olteanu, Jercan, Radu I, toți jucători de valoare. Tribunele erau pline, iar numele lui Dobrin era pe buzele tuturor.

Argeșenii au pus mingea în joc. Dintr-un semicerc, un tânăr blond și subțire, cu presing, a câștigat balansul din fața a trei adversari, și, de la 25 de metri, a șutat impresionant la vinclul porții lui Stan, care după meci a spus: „Nu am văzut nimic, nici cine a șutat, nici minge, nici altceva. A fost incredibil!”

„Nimănui nu-i venea să creadă (…), iar într-o liniște nefirească Dobrin l-a întrebat pe Olteanu:

– Cine-i ăsta?!

– Care ăsta?

– Ăl cu boaba.

– Nu am idee. Eu stăteam lângă Oblemenco!”.

Dobrin era atât de remarcabil ca fotbalist și ca persoană, încât era rușine să-i treci pe lângă!

– Ilie Balaci