Recent, agenda europeană din Strasbourg este centrată pe teme delicate, precum drepturile sociale, criza locuințelor și tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu.
Într-un interviu exclusiv pentru MEDIAFAX, Nicu Ștefănuță, vicepreședinte al Parlamentului European și membru al grupului Greens/EFA, a abordat principalele probleme dezbătute în prezent pe scena internațională.
El a subliniat de ce deciziile Uniunii Europene devin tot mai influente asupra vieții cotidiene a cetățenilor, referindu-se la accesul femeilor la servicii medicale, la locuințe accesibile pentru tineri sau la impactul conflictului din Iran, generat de intervențiile Statelor Unite și Israel, asupra Europei.
Dreptul la avort și rolul Uniunii Europene
Recent, Executivul European a anunțat utilizarea fondurilor sociale existente pentru a susține accesul la avort în statele membre, în contextul inițiativei „My Voice, My Choice”, care a colectat 1,1 milioane de semnături pentru susținerea femeilor fără acces la întreruperi de sarcină sigure și legale.
Comisia a precizat că Fondul Social European Plus poate fi utilizat, subliniind că politicile de sănătate rămân o competență națională, iar fiecare stat decide modul de utilizare a acestui instrument.
Pentru Nicu Ștefănuță, această decizie reprezintă un moment deciziv în recunoașterea drepturilor reproductive la nivel european.
„Este extrem de important, pentru că se recunoaște faptul că Uniunea Europeană poate interveni pentru promovarea sănătății integrate a femeii, inclusiv a sănătății reproductive. Asta e un pas semnificativ”, a menționat europarlamentarul.
Greens/EFA, grupul politic din care face parte Nicu Ștefănuță, a sprijinit această inițiativă și a promovat pe termen lung activitatea organizației „My Voice, My Choice”.
El consideră că măsura poate oferi suport femeilor din țările unde accesul la avort este restricționat.
„În cazurile în care anumite state, inclusiv în Uniunea Europeană, interzic avortul, estimăm că la nivel european devine posibil să se asigure sprijin pentru femei, inclusiv prin transport, acoperirea costurilor de cazare și tratament, în alte state unde această procedură este permisă.”
Cu toate acestea, Ștefănuță a afirmat că soluția ideală ar fi includerea dreptului la avort în legislația europeană. „Nu e soluția perfectă. Ideal ar fi să înscriem dreptul la avort în Carta Fundamentală a Drepturilor Europene. Aceasta este însă o mișcare istorică, deoarece pentru prima dată se afirmă clar: Uniunea Europeană are competență aici și va oferi suport femeilor.”
Criza locuințelor: „Construirea în exces nu soluționează problema”
Discuțiile despre criza locuințelor și creșterea chiriilor în Uniunea Europeană ocupă un loc central în dezbaterile actuale. Parlamentul European a adoptat marți o serie de recomandări în această direcție. Deputații europeni au solicitat măsuri concrete pentru îmbunătățirea accesului la locuințe decente și accesibile pentru cetățeni. Raportul final al Comisiei Speciale pentru Criza Locuințelor a fost aprobat cu 367 de voturi pentru, 166 împotrivă și 84 de abțineri.
Însă, Nicu Ștefănuță a precizat că grupul său politic, Greens/EFA, intenționează să voteze împotriva acestui raport. Deși se propune creșterea construcției de locuințe, europarlamentarul consideră că soluția nu este atât de simplă.
„Raportul promovează ideea ‘Build More’ (Construiește mai mult). Însă această strategie nu soluționează actuala criză.”, a declarat el.
„În România, deja 90% dintre cetățeni sunt proprietari. Creșterea prețurilor se datorează faptului că oamenii au achiziționat mai multe apartAMENTE și case, atât pentru investiție, cât și pentru speculație.”
El consideră că programele de locuințe sociale ar putea fi și ele soluții parțiale pentru rezolvarea problemei.
„În România, locuințele sociale, precum cele din Austria, Finlanda sau Croația, pot contribui parțial la rezolvarea acestei crize.”, a spus el.
O altă soluție ar fi investițiile în cămine studențești. „Ar fi nevoie de un deceniu pentru construirea unor cămine studențești. În orașe precum Cluj, București, Iași sau Timișoara, valorile masive ale studenților s-ar retrage de pe piața chiriei și această presiune asupra prețurilor s-ar diminua.”
Conflictul din Orientul Mijlociu și riscurile unei escaladări
Tensiunile dintre Israel, Statele Unite și Iran reprezintă un subiect deosebit de relevant în cadrul sesiunii plenare de la Strasbourg. La nivel global, conflictul a generat mare incertitudine.
Nicu Ștefănuță a declarat că există riscul unei escaladări regionale majore, care ar putea implica și state membre NATO. „Există pericolul ca un stat NATO să fie attașat de Iran și, astfel, să se activeze articolul 5. Ciprul, de exemplu, a fost vizat, la fel și Turcia.”
„Este un conflict umanitar, care vorbește și despre valorile democrației. În urmă cu o lună, zeci de mii de oameni au fost împușcați în Iran. E un conflict legat și de resurse, vezi agricultorii temându-se că prețurile vor exploda.”, a afirmat europarlamentarul.
Fonduri pentru bursele sociale și accesul la resurse europene
O altă inițiativă a vicepreședintelui Parlamentului European, Nicu Ștefănuță, este sprijinul pentru studenți prin utilizarea fondurilor europene pentru burse sociale. Pe 3 martie, acesta a anunțat că, în urma acțiunilor întreprinse, 39.300 de studenți vor primi burse finanțate din fonduri europene, în contextul reducerii fondului disponibil pentru astfel de ajutoare.
Universitățile ar fi putut accesa acest program pentru sprijinirea burselor studențești. Prin depunerea cererilor în cadrul acestei inițiative, au avut la dispoziție patru zile pentru transmiterea listelor cu studenți eligibili. Suma maximă pentru o bursă lunară era de 925 lei.
Propunerea lui Ștefănuță a fost implementată de Ministerul Educației, care a demarat măsurile necesare pentru utilizarea acestor fonduri. El a făcut un apel către toate universitățile din țară să depună solicitări până pe 6 martie.
„Am inițiat alocarea din Fondul Social European pentru burse, pentru că fondul nu a fost utilizat integral și studenții au nevoie urgentă de sprijin financiar.”, a afirmat el.
În realitate, implementarea se confruntă cu dificultăți administrative. „Universitățile nu au încă reguli clare, nu au aplicat ordinul în vigoare.”, a precizat Ștefănuță.
De asemenea, studenții care urmează cursuri cu taxă nu beneficiază momentan de burse sociale, ceea ce, potrivit lui Nicu Ștefănuță, reprezintă o problemă. „Un examen de admitere pentru taxa de școlarizare nu înseamnă că studentul nu poate obține rezultate remarcabile pe parcursul anilor de studiu.”
