Nicușor Dan. Imagine: Raa/NurPhoto / Shutterstock Editorial / Profimedia
Ultimele declarații ale președintelui, de la conferința de presă de luni de la Cotroceni, au stârnit critici legate de apropierea sa, intenționată sau nu, de valorile și discursul extremist din România.
„Călin Georgescu. Potra și ceilalți nu au apărut din senin”, afirmă istoricul Emanuel Grec, doctorand la Universitatea din Heidelberg, într-un interviu.
Problema a apărut din explicațiile președintelui Nicușor Dan. Acesta a declarat luni, la Cotroceni, că există aspecte „foarte neclare” în legea ce incriminează legionarismul. El a dat exemplul unei asociații din Făgăraș care promovează rezistența anticomunistă, iar printre membrii acesteia se numără persoane care au făcut parte din mișcarea legionară.
„Această asociație are sau nu caracter legionar? Legea nu precizează. Legea stabilește că crearea unei organizații cu caracter legionar implică condamnare penală. Eu cred că nu este cazul. Consider că este legitim să promovezi rezistența anticomunistă din munții Făgăraș. Legea trebuie să fie extrem de clară”, a declarat Nicușor Dan.
Istoricul Emanuel Grec consideră gravă declarația președintelui.
„Aceste afirmații încalcă libertăți fundamentale, precum libertatea de exprimare, aşa cum au arătat şi alte partide. Preşedintele a sugerat că simbolurile extremiste trebuie analizate ţinând cont de conţinutul lor”, a declarat Emanuel Grec.
„O astfel de contestare, venită din partea președintelui României, poate constitui o formă gravă de relativizare a fascismului și a legionarismului românesc”, completează istoricul.
Expertul apreciază că nu este nevoie de o definiție legală a termenului „legionar”, problema fiind aplicarea legii în practică.
„Acțiunile președintelui se aliniază cu valorile și discursul extremist”
„Există multiple cazuri documentate de manifestări publice cu caracter legionar sau antisemit, care au fost ignorate. Acestea au condus la apariția unor figuri controversate. Nicușor Dan vrea să meargă prea departe cu aceste aspecte de natură legislativă; cred că nu pentru clarificarea legii, ci din motive legate de înțelegerea istoriei. Prin urmare, acțiunile luate de președinte se aliniază, intenționat sau nu, cu valorile şi discursul extremist din România. A fost lăudat chiar şi de liderii actuale mişcări legionare.”, conchide Emanuel Grec.
Contestarea legii anti-fasciste la Curtea Constituțională
Președintele Nicușor Dan a contestat la Curtea Constituțională legea care înăsprește pedepsele pentru fascism, legionarism, rasism sau xenofobie. Această lege a mai fost contestată și de alte partide, fără succes.
Președintele a invocat lipsa de claritate a legii în definirea noțiunilor de „legionar” sau „fascist”, ceea ce ar putea duce la abuzuri.
Inițiatorul legii, deputatul Silviu Vexler, a returnat președintelui Ordinul Național pentru Merit, în semn de protest. Reacția președintelui Dan a stârnit dezbateri ample în rândul istoricilor și cercetătorilor, fiind considerată surprinzătoare.
