Întrebat despre declarațiile unui deputat care s-a opus unei legi și a propus desființarea strategiei naționale împotriva antisemitismului, şeful statului a oferit un răspuns amplu, punctând aspecte constituţionale.
„În primul rând, pentru a clarifica, există obligaţia constituțională a președintelui să promulge, în termen de 20 de zile, orice lege votată de Parlament, sau să o trimită la Curtea Constituțională dacă o consideră neconstituțională, ori să o retrimită spre clarificare sau modificări”, a declarat şeful statului.
Şeful statului a menţionat că a promulgat un număr considerabil de legi, dar în cazul legii împotriva antisemitismului, a considerat necesară sesizarea Curţii Constituţionale. Aceeaşi procedură a fost urmată şi în cazul Codului Rutier, întrucât anumite prevederi contraveneau unor directive europene.
„Desigur, nu susțin acțiunile care induc asemenea reacții, și aș dori să cercetam toate incidentele, de la amenințări la adresa jurnaliștilor, aparute în ultimele luni. Faptele trebuie condamnate clar și prompt – de la amenințările la adresa unui parlamentar, care au urmat adoptării legii, la periclitările jurnaliștilor.”, a afirmat el, subliniind necesitatea unei reacții ferme a statului.
Totuşi, şeful statului a precizat că sesizarea Curții Constituționale nu înseamnă negarea importanţei legii, ci existenţa unor aspecte neclare, susceptibile de interpretări eronate.
„Este legitim să se promoveze memoria anticomunistă”
„Dacă analizăm conținutul legii, aşa cum rezultă din sesizarea Curţii Constituţionale, identificăm ambiguităţi semnificative. De exemplu, o asociaţie din Făgăraş, care promovează rezistenţa anticomunistă, include în componenţa sa persoane cu legături la mişcarea legionară. Legea nu clarifică statutul acestei asociaţii. Această situaţie generează incertitudini în privinţa legalităţii activităţii. Consider că promovarea rezistenţei anticomuniste este legitimă.”
Finalizând, şeful statului a reiterat necesitatea unei legi clare împotriva manifestărilor xenofobe, rasiste şi antisemite, care să nu permită interpretări ambigue.
„Este esenţială o lege clară contra manifestărilor xenofobe, rasiste şi antisemite, lipsite de ambiguităţi, astfel încât să evite posibilele abuzuri.”
Contestatia depusă la Curtea Constituțională este supusă analizării, iar legea este criticată și de alte formațiuni politice și organizații civice, care susțin că textul actual ar putea afecta libertatea de exprimare și implica activități a unor ONG-uri ce promovează memoria anticomunistă.
