Președintele Nicușor Dan a convocat marți, de la ora 10:00, liderii partidelor aflate la guvernare, la Palatul Cotroceni, pentru a discuta despre pensiile magistraților, una dintre temele care tensionează coaliția. Dacă până la sfârșitul lunii noiembrie reforma pensiilor speciale nu va fi adoptată, România va pierde 231 de milioane de euro din fondurile Uniunii Europene.
Discuția convocată de președintele Nicușor Dan cu Sorin Grindeanu, Ilie Bolojan, Dominic Fritz, Kelemen Hunor și Varujan Pambuccian vine în contextul în care Curtea Constituțională (CCR) a publicat vineri motivarea deciziei prin care a respins proiectul legislativ propus de Guvernul Bolojan pentru modificarea pensiilor magistraților.
Potrivit judecătorilor CCR, legea a fost declarat neconstituțională deoarece Executivul nu a așteptat suficient timp pentru avizul Consiliului Superior al Magistraturii.
Judecătorii nu au analizat conținutul legii pensiilor magistraților, ci doar modul în care aceasta a fost adoptată.
În prezent, coaliția și Guvernul trebuie să găsească soluții pentru adoptarea până pe 28 noiembrie a legii care prevede creșterea vârstei de pensionare a magistraților.
Termenul limită
28 noiembrie reprezintă termenul impus de Uniunea Europeană pentru implementarea reformei pensiilor magistraților. Oficialii guvernamentali au încercat să extindă acest interval, însă fără succes. În cazul în care reforma nu va fi aprobată până la acea dată, România va pierde 231 de milioane de euro din Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
În timp ce PSD susține formarea unui grup de lucru care să includă și magistrați pentru a reduce nemulțumirile judecătorilor și procurorilor, premierul Bolojan este dispus să negocieze perioada de tranziție și nivelul pensiei.
În luna august, când coaliția planifica reforma pensiilor magistraților, președintele și premierul au avut o discuție de aproximativ 3 ore cu reprezentanții sistemului judiciar.
La finalul întâlnirii, ministrul Justiției, Radu Marinescu, a declarat pentru HotNews: „A fost un dialog productiv, în care au fost analizate divergențe privind reforma pensiilor de serviciu ale magistraților”.
Un reprezentant al sistemului judiciar prezent la Cotroceni a menționat că, deși discuțiile au fost utile, nu s-a ajuns la un acord definitv.
Președintele Senatului, Mircea Abrudean (PNL), apropiat de Ilie Bolojan, a precizat la începutul lunii că, în urma unei discuții recente cu prim-ministrul, s-a convenit că acesta este deschis la negocierea perioadei de tranziție, dar nu și a cuantumului pensiei.
„Am înțeles că există flexibilitate pentru perioada de tranziție, dincolo de cei 10 ani, însă privind nivelul pensiei, nu există astfel de disponibilități”, a afirmat Abrudean.
Conform informațiilor HotNews, premierul analizează posibilitatea de a extinde perioada de tranziție de la 10 la 14 sau 15 ani. Totuși, Bolojan nu dorește ca pensia să depășească 70% din salariul net final.
În vara, Nicușor Dan s-a întâlnit cu liderii coaliției pentru a discuta despre reforma pensiilor magistraților, propunând o perioadă de tranziție de 15 ani și o pensie echivalentă cu 75% din ultimul salariu net.
Opțiuni ale Guvernului
Ilie Bolojan intenționează să reia procesul legislativ pentru a-și asuma răspunderea asupra reformei în Parlament, fiind nevoie de avizul CSM, care trebuie obținut în maximum 30 de zile.
A doua abordare implică adoptarea reformei prin răspundere, proiectul fiind adoptat în forma propusă, fără posibilitatea de modificări în Parlament. Dacă proiectul intră în comisiile de specialitate, amendamentele pot fi acceptate sau respinse, ceea ce permite modificarea textului legii.
Nicușor Dan și dialogul cu liderii coaliției
Președintele a mai convocat liderii coaliției pentru consultări, inclusiv în septembrie, în contextul tensiunilor generate de concedierile din administrație dorite de premier, Bolojan menționând chiar intenția de demisie.
Pe 29 noiembrie, premierul Ilie Bolojan și președintele Nicușor Dan au avut o discuție de aproximativ două ore la Palatul Cotroceni, abordând teme precum pensiile magistraților, măsuri fiscale și conflictele interne din coaliție, conform surselor HotNews.
