Nicușor Dan, studii în Franța (1992-1998)
Înainte de a se muta în Franța, Dan era un student neconformist la București. El își amintește: „Nu frecventam prea des cursurile. Îmi organizam studiul câteva zile din sesiune. Însă, citeam matematică intensiv, zeci de ore pe zi, studiind cărți voluminoase”.
Viitorul șef de stat locuia la acea vreme într-un cămin și conducea o veche Dacie 1100, cu o vechime de 20 de ani, care „pornea greu”.
Inițial, Dan nu era convins să accepte bursa de studii în Franța. Un motiv important pentru decizia sa de a pleca a fost o datorie la cămin. Planul său inițial era să stea doar un an și să se întoarcă apoi în România.
Sistemul educațional francez
Întâlnirea cu sistemul educațional francez a fost o experiență revelatoare pentru Nicușor Dan. A descoperit că programele de masterat erau mult mai concentrate și cereau o dedicare totală.
„În anul de masterat am asimilat cu mult mai mult decât în trei ani la București”, a spus Nicușor Dan într-un articol publicat.
Această experiență l-a determinat să înțeleagă că pierduse timp prețios cu detalii inutile și cu concursurile școlare din liceu. Comparativ cu colegii francezi, sesiza o oboseală mai pronunțată.
În ciuda performanțelor academice, Dan a întâmpinat provocări în adaptarea la viața socială franceză. A descris petrecerile ca fiind „previzibile și bine structurate”, diferit de spontaneitatea petrecerilor din căminele românești.
Relațiile amoroase cu franțuzoaicele au fost, de asemenea, o sursă de frustrare pentru Dan. Le considera „previzibile din start”, simțind că originalitatea sa nu era apreciată.
Întoarcerea în România
După șase ani în Franța, Dan s-a întors în România în 1998. „M-am întors în 1998, convins că pot dezvolta aceeași competență în matematică în România, ca și în Franța.”
Experiența franceză l-a schimbat în două aspecte majore: a devenit punctual și mai implicat civic. Cu toate acestea, Dan nu a regretat niciodată decizia de a reveni în țară.
Reflecții asupra experienței
„Nu înțeleg cât din refuzul meu de integrare s-a datorat obstinației și cât unei incompatibilități reale. Nu știu dacă nu am pierdut prin acest refuz.”
Cu toate acestea, Dan a apreciat libertatea de a greși oferită de România, în contrast cu sistemul occidental, pe care îl vedea ca limitând libertatea.
Impactul asupra carierei ulterioare
Experiența lui Dan în Franța a avut un impact semnificativ asupra carierei sale. După întoarcere, s-a implicat în proiecte educaționale, cum ar fi înființarea Școlii Normale Superioare din București.
Apoi, s-a implicat în activism, la nivel local și apoi național, devenind primar general al Bucureștiului și, ulterior, președinte al României.
„Învățământul superior românesc a întâmpinat două mari provocări legate: orientarea către cercetare a elevilor performanți și pierderea celor mai talentați elevi.”
