Noul lider preia conducerea într-o perioadă dificilă pentru România, afectată de riscul de degradare a ratingului de credit, de criza deficitului bugetar și de scăderea încrederii în democrație, conform unei analize recente.
Un mandat extrem de solicitant îl așteaptă pe noul președinte al României, Nicușor Dan, într-o perioadă marcată de dificultăți economice și instabilitate politică.
După o victorie surprinzătoare în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 18 mai, învingându-l pe George Simion, Dan trebuie acum să negocieze formarea unui nou guvern în rândul partidelor pro-europene din Parlament.
Acest proces, inclusiv numirea unui nou prim-ministru, ar putea dura câteva săptămâni. După finalizare, noul executiv al lui Dan va trebui să se ocupe de provocări considerabile.
Formarea unui guvern stabil
Dan a declarat că va colabora cu formațiunile pro-europene din parlament, deși cel mai important dintre acestea, Partidul Social Democrat, încă evaluează opțiunea de opoziție.
El dorește să numească prim-ministru pe popularul președinte interimar Ilie Bolojan și are drept prioritate reducerea deficitului bugetar la 7,5% din PIB.
Dacă PSD refuză o alianță guvernamentală, atingerea acestui obiectiv ar putea fi realizată printr-un guvern minoritar, însă această abordare ar putea afecta stabilitatea noului executiv, ceea ce ar reprezenta un risc pentru investitorii îngrijorați, conform surselor citate.
„România riscă o coborâre a ratingului suveran, se află sub o procedură de deficit excesiv a Uniunii Europene și întâmpină probleme majore de încredere pe piață”, a declarat Elena Calistru, cofondatoare și președintă a unui ONG civic bucureștean.
„Dan trebuie să își folosească noul capital politic pentru a implementa reforme fiscale dificile printr-o echipă economică coerentă”, a mai spus aceasta, citată de sursa menționată.
Aceasta implică numirea unui prim-ministru capabil să asigure o majoritate în parlament pentru reformele fiscale.
„România are nevoie urgentă să transmită atât piețelor financiare, cât și Comisiei Europene, un semnal clar că este pregătită să aplice măsuri serioase de disciplină fiscală”, a subliniat Calistru.
România în Europa
Cu o populație de 19 milioane de locuitori, prezența semnificativă a NATO – inclusiv a celei mai mari baze europene a Alianței – și poziția strategică crucială la Marea Neagră, la granița cu Ucraina, România ar trebui să reprezinte un partener vital pentru interesele occidentale, mai ales la Bruxelles.
Dan a declarat pentru o publicație de știri că dorește un rol mai „activ” în procesele UE, inclusiv în negocieri privind bugetul pe șapte ani al Uniunii.
Spre deosebire de adversarii săi politici, el susține ferm continuarea ajutorului pentru Ucraina și consolidarea apărării autonome a UE, într-un context în care Statele Unite consideră posibilitatea reducerii implicării.
„Abordarea analitică a lui Dan ar putea fi utilă în aceste negocieri complexe, într-o perioadă în care Europa de Est capătă o importanță crescândă în arhitectura de securitate europeană”, a arătat Calistru.
„Aceasta este și o oportunitate de a reface credibilitatea României la Bruxelles după ani de probleme fiscale”, a adăugat ea.
O alta analistă de politici publice a afirmat că România trebuie să-și asume un rol mai activ la Bruxelles.
„România este un stat membru important al UE și ar trebui să aibă o implicare mult mai activă decât până acum”, a declarat aceasta.
„Nu știm cât timp se va menține sprijinul SUA, iar este crucial ca România să fie voce pentru unitatea europeană. Președintele trebuie să sublinieze clar că victoria Ucrainei în război este esențială pentru noi”, a mai subliniat aceasta.
Autoritatea ar trebui să susțină confiscarea activelor rusești congelate și transferul lor către Ucraina pentru a finanța apărarea și reconstrucția, conform analisei.
Restabilirea încrederii în democrație
Dan a declarat că dorește să restabilească încrederea românilor în democrație, o problemă care a devenit din ce în ce mai gravă și s-a acutizat după anularea alegerilor prezidențiale anulate.
Aceasta presupune combaterea corupției la toate nivelurile, numirea unor judecători și procurori competenți și reducerea influenței partidelor politice tradiționale.
Partidele politice sunt percepute ca fiind corupte și egoiste, conform unei surse citate.
„Politica, în general, este privită ca o cale de îmbogățire și obținere de influență, nu ca o profesie legitimă”, a subliniat aceasta.
„Rămâne de văzut cum va reuși Nicușor Dan să colaboreze cu partidele politice, dar a demonstrat o capacitate remarcabilă de adaptare”, a adăugat sursa.
Dan a declarat că există o presiune publică pentru o reformă a clasei politice.
„Cred că au înțeles că trebuie să schimbe anumite aspecte importante”, a afirmat el.
