Comisiile de Cultură din Parlament i-au audiat marți pe Adriana Săftoiu, candidată susținută de PNL pentru poziția de președinte-director general al TVR, și pe Robert Schwartz, nominalizat de USR pentru conducerea Radioului Public. Amândoi au primit avize favorabile.
Adriana Săftoiu și Robert Schwartz au fost propusi în primele ședințe ale Consiliilor de Administrație ale Societății Române de Televiziune și Societății Române de Radiodifuziune.
10 membri ai Consiliului de Administrație au votat în favoarea Săftoiu, iar 3 s-au abținut. Robert Schwartz a fost recomandat cu majoritate de voturi.
Astăzi, cei doi au fost audiați de comisiile reunite de cultură din Camera Deputaților și Senat. În plus, mâine, Adriana Săftoiu și Robert Schwartz vor fi supuși votului parlamentului, de către senatori și deputați. Votul va fi secret, cu buletine.
Audierile din comisie
Cei doi candidați pentru conducerea TVR și a Radioului Public au avut la dispoziție câte cinci minute pentru prezentare, urmate de întrebări din partea reprezentanților partidelor politice. PSD, PNL și USR nu au adresat întrebări.
Adriana Săftoiu a afirmat că nu poate clarifica în prezent situația Televiziunii Naționale, motivând că are informații din surse neoficiale sau discuții neasumate oficial. Ea a propus ca această problemă să fie analizată ulterior, după o înțelegere mai clară a contextului.
„TVR este percepută în prezent ca o instituție bugetară, mai degrabă decât o organizație media. Trebuie să realizăm multiple schimbări pentru a modifica această imagine”, a declarant Săftoiu.
Ea a menționat și că se vehiculează ideea că televiziunea are audiențe foarte scăzute și a observat, analizând ratingurile, că există canale cu audiență zero.
„Rolul TVR nu este să genereze audiență, ci să servească ca serviciu public de informare. Legea nu prevede scopul de a obține audiențe, dar nici nu specifică ca acestea să fie zero. Trebuie să găsim soluții pentru respectarea legislației, fără a permite audiențe inutile”, a spus Săftoiu.
Reprezentanții AUR au acuzat că, la nivel regional, TVR nu respectă cotele de audiență, în special în Timiș și Craiova, și au solicitat modalități de reflecție a interesului public fără partizanat politic.
„Nu dețin informații precise la acest moment despre aceste aspecte, însă voi monitoriza cu atenție respectarea cotei electorale. Consider că televiziunea trebuie să reprezinte voința alegătorilor în procente”, a răspuns Adriana Săftoiu.
La finalul celor 30 de minute de dezbatere, Mihail Neamțu, președintele comisiei de cultură din Camera Deputaților, a exprimat surprinderea față de absența întrebărilor din partea PSD și PNL.
Adriana Săftoiu a obținut aviz favorabil din partea comisiilor reunite cu 20 de voturi „pentru”, o abținere și 6 voturi „împotrivă”.
Robert Schwartz a început prezentarea afirmând că Radioul Public înregistrează audiențe pozitive.
„Radioul Public reprezintă o instituție de interes strategic, și vom contribui la consolidarea stabilității acesteia prin crearea unui context de producție și distribuție de conținut relevant, fiind un serviciu public”, a afirmat Schwartz.
A menționat că în 2028 Radioul Public va marca 100 de ani de la înființare.
El a propus politici pe termen lung, dezvoltarea de producții multimedia, adaptarea pentru a capta un public mai tânăr, reducerea birocrației, înființarea unei divizii de verificare a informațiilor și implementarea unui sistem modern de evaluare a performanței:
„Trebuie să fim relevanți pentru toate generațiile, prin digitalizare”.
Referitor la o divizie de fact-checking, Schwartz a menționat că aceasta va fi compusă din jurnaliști profesioniști din toate diviziile și „tineri specializați în căutarea de informații verificate pe internet”.
Nici reprezentanții PSD, PNL și USR nu au adresat întrebări. În schimb, senatorul AUR Titi Stoica l-a întrebat despre dimensiunea echipei pe care a condus-o la Deutsche Welle.
„Am coordonat un departament cu 60 de persoane și, în calitate de vice-director pentru Europa, am gestionat 450 de angajați. Sunt în poziția potrivită pentru a demonstra că pot îndeplini această misiune”, a răspuns Schwartz.
Ulterior, a fost întrebat, tot de AUR, despre mandatul primit de la USR, partidul care l-a propus în Consiliul de Administrație. El a afirmat că nu are mandate politice și că nu ar fi acceptat candidatura dacă ar fi existat unul.
A primit, de asemenea, aviz favorabil, cu 19 voturi „pentru” și 8 împotrivă.
Cine este Adriana Săftoiu
Adriana Săftoiu a fost jurnalist și purtător de cuvânt al fostului președinte Traian Băsescu, în primul său mandat la Cotroceni. Timp de 8 ani a fost deputată.
În 2012, aleasă pe listele PNL, Săftoiu a demisionat din Parlament, afirmând: „Renunț la mandat și refuz să îi mai amăgesc și să îi mai păcălesc pe cetățeni”.
A motivat decizia prin lipsa de efect a acțiunilor sale legislative. „Am încercat să reglementez legea manualelor școlare, dar proiectul zace abandonat de un an și jumătate. Nu mă aflam în poziție de a impune schimbări, fiind în opoziție”, a precizat ea.
„Mentalitatea medievală blochează activitatea Parlamentului, iar convingerea mea este că tot ceea ce face Puterea este valabil, iar Opoziția greșește”, a adăugat ea.
Săftoiu a fost jurnalist la Rompres și Mediafax între 1993 și 1998. Din 1998 până în 2000, a fost purtător de cuvânt al Guvernului condus de Radu Vasile. În perioada 2000-2001, a fost director de cabinets la Ministerul Transporturilor, condus de Traian Băsescu.
Între 2001 și 2004, a fost directoare de presă a Partidului Democrat, iar între 2004 și 2007, purtătoare de cuvânt a președintelui Traian Băsescu. În perioada 2012-2016, a activat ca formator în comunicare politică și instituțională.
Cine este Robert Schwartz
Robert Schwartz are peste 30 de ani de experiență la Deutsche Welle, unde a condus, între 2000-2020, redacția în limba română.
În 2012, a fost distins cu Ordinul Meritul Cultural în grad de Comandor pentru contribuția adusă relațiilor româno-germane.
Născut în 1956 la Sibiu, a absolvit cu nota maximă studiile de Germanistică la Universitatea din București și a colaborat din timpul facultății cu redacțiile germane ale Radioteleviziunii Române. A activat ca profesor și a devenit primul director ales al Liceului German din București după revoluție.
Stabilit în Germania din 1991, a integrat Deutsche Welle în 1992, având diverse poziții până la conducerea departamentului în limba română. Între 2020 și 2023, a coordonat proiectul DW „Sinti și romi în Europa”, iar din 2023 activează ca jurnalist independent.
Este membru al unor organizații academice și culturale de prestigiu, și în 2023 a fost ales președinte al Societății Germano-Române din Berlin.
