Precizările ARMO apar în contextul unor informații apărute în spațiul public privind impactul fiscal și logistic al taxei asupra coletelor din afara Uniunii Europene. Asociația atrage atenția asupra faptului că limitarea referirilor doar la coletele sosite direct în România distorsionează semnificativ realitatea actuală.
„Declarațiile referitoare la o presupusă „prăbușire” a traficului de mărfuri aeriene nu sunt susținute de date publice disponibile. Nu există dovezi ale unei reduceri structurale cauzate de introducerea taxe logistice. În plus, estimările de pierderi în sute de milioane de euro se bazează pe ipoteze eronate, precum aplicarea unor taxe vamale pentru coletele cu valoare declarată sub 150 euro. Aceste cifre nu sunt susținute de date oficiale sau metodologii verificabile”, afirmă organizația într-un comunicat.
În opinia ARMO, subiectul taxării vamale în România pentru coletele cu valoare mai mică de 150 euro este o premisă falsă.
„Aceste colete sunt în prezent scutite de taxe vamale, conform legislației europene în vigoare. Acest aspect este cunoscut în spațiul public și la nivelul Uniunii Europene, fiind unul dintre motivele pentru concurența neloială a companiilor din afara UE. Tocmai de aceea, la nivel european, s-a convenit eliminarea acestei excepții și aplicarea unei taxe vamale fixe de 3 euro pentru fiecare produs, distinctă de taxa logistică propusă de Comisia Europeană, măsura urmând să intre în vigoare din 1 iulie 2026”, subliniază ARMO.
Prin urmare, afirmațiile despre pierderile României din taxe vamale necolectate sunt nefondate, conform Asociației Române a Comerțului Online. Mai mult, taxele vamale reprezintă resurse proprii ale Uniunii Europene și nu venituri ale bugetului național.
„România nu poate pierde venituri pe care nu le-a avut vreodată și care oricum nu i-ar fi revenit”, susține ARMO.
În același timp, Uniunea Europeană a aprobat implementarea unei taxe logistice începând cu noiembrie 2026, motivată de creșterea continuă a coletelor cu valoare redusă din afara spațiului european și de presiunea exercitată asupra activităților vamale naționale.
În acest context, ARMO subliniază că normele de aplicare ale taxei logistice nu au fost încă stabilite. Organizația solicită adoptarea urgentă a acestor reguli pentru a asigura predictibilitatea actorilor economici, o aplicare uniformă la nivel național și evitarea interpretărilor ambigue sau a estimărilor speculative asupra impactului măsurii.
Măsuri similare au fost aplicate sau sunt în curs de implementare și în alte state membre ale UE, demonstrând că aceasta nu reprezintă o inițiativă unică a României, ci o abordare coordonată pentru gestionarea provocărilor generate de fluxul mare de colete ieftine din țări terțe, afectând echilibrul competitiv pe piața europeană.
„În dezbaterile publice s-a făcut confuzie între două tipuri de import: procedura H7 – coletele cu valoare redusă și importurile comerciale obișnuite – procedura H1. Pentru coletele mici, TVA este plătită de consumatori la momentul comenzii și apoi virată statului. Pentru importurile comerciale, TVA se achită la vamă, în țara de import. Taxa logistică se aplică exclusiv coletelor mici, nu și importurilor comerciale. De aceea, afirmațiile precum ‘statul nu mai încasează TVA’ sunt incorecte – TVA se colectează în continuare pentru coletele cu valoare declarată sub 150 euro, indiferent dacă acestea sosesc în România sau în orice alt stat UE. De asemenea, importurile H1 nu pot fi afectate de această taxă, întrucât nu se aplică acestor tipuri de importuri”, transmite ARMO.
În același timp, „dacă informația se dovedește a fi adevărată, creșterea importurilor prin procedura H1 reprezintă un avantaj pentru consumatorii români, deoarece permite autorităților vamale să exercite un control eficient asupra conformității, siguranței și standardelor mărfurilor, contribuind la protecția consumatorilor și la menținerea unei concurențe loiale”.
„Informațiile vehiculate în spațiul public utilizează ipoteze false și conduc la concluzii nerealiste, care nu rezistă unei analize fiscale simple. ARMO promovează o dezbatere informată privind comerțul electronic și fiscalitatea aplicabilă și respinge ferm răspândirea de informații inexacte ce induc în eroare opinia publică,” susțin reprezentanții magazinelor online.
