Experiențele trăite în corpurile noastre și în mediul înconjurător nu se limitează strict la cele cinci simțuri tradiționale: vedere (ochi), auz (urechi), olfactiv (nas), gust (limbă) și tactil (piele). Profesorul Sir Colin Blakemore, neurolog renumit internațional, a afirmat că oamenii pot avea până la 33 de simțuri distincte.
Conform cercetărilor recente, această estimare nu pare exagerată. Care este cea mai nouă descoperire dincolo de percepțiile vizuale, tactile, olfactive, auditive și gustative?
Simțul „neurobiotic”
În luna iulie, un studiu realizat de cercetători de la Facultatea de Medicină a Universității Duke a demonstrat existența unui nou simț, numit „simțul neurobiotic”, care leagă microorganismele din intestine de creier.
„Am fost interesați să verificăm dacă organismul poate detecta în timp real modele microbiene, nu doar ca răspuns imun sau inflamator, ci și ca răspuns neuronal care influențează comportamentul”, a declarat Diego Bohórquez, co-autor al studiului, într-un comunicat citat de magyarhirlap.hu.
Această curiozitate i-a condus pe Bohórquez și echipa sa către identificarea proteinului flagelină, care se găsește în mod natural în flageli – structuri mobile folosite pentru propulsie de anumite bacterii.
Astfel de bacterii intestinale eliberează flagelină atunci când alimentele sunt prezente, iar studiul a arătat că proteina eliberată este detectată de celule senzoriale intestinale specializate, denumite neuropode, prin receptorul TLR5.
Specialiștii sugerează că aceste neuropode transmit un semnal de inhibare a apetitului către creier; când șoarecilor cu deficit de TLR5 le-au fost administrate doze mici de flagelină și hrănire pe stomacul gol, aceștia au continuat să mănânce excesiv și au crescut în greutate, ceea ce indică o întrerupere a semnalizării normale.
„Poate microbii să fie folosiți subconștient pentru a influența deciziile legate de alimentație?”, a întrebat una dintre cercetătoare, M. Maya Kaelberer.
Simțul percepției la distanță
Anul acesta, cercetătorii au descoperit că, pe lângă preferința pentru zonele de plajă, oamenii posedă un nou simț numit „atmosferă tactilă la distanță”.
Păsările de țărm, precum țânțarii și ploierii, dispun de receptori în cioc ce pot detecta vibrații minuscule în nisip pe măsură ce se deplasează, facilitând identificarea prăzii ascunse. Deși oamenii nu au ciocuri, mâinile devin suficiente pentru a realiza același tip de percepție.
Cercetătorii afirmă că este pentru prima dată când se analizează aplicarea acestui simț la oameni. Participanții și-au mișcat degetele în nisip pentru a identifica un obiect – un cub – înainte de contactul direct.
Imagine ilustrativă: Shutterstock
Rezultatele au indicat că voluntarii au recunoscut cubul cu o precizie surprinzătoare de 70,7% de la o distanță de 6,9 centimetri.
Această performanță depășește cu peste 30% rezultatele roboților instruiți pentru aceeași sarcină, dar cercetarea contribuie la dezvoltarea unor tehnologii inovatoare. Sinteza acestor experimente poate da naștere unor aplicații interesante, afirmă autorii.
„Descoperirea deschide oportunități pentru proiectarea de dispozitive și tehnologii asistive menite să extindă percepția tactilă umană”, a explicat Zhengqi Chen, liderul studiului.
O perspectivă nouă asupra simțurilor
Deși aceste noi simțuri reprezintă progrese importante, Blakemore remarcă faptul că cercetarea anterioară a simțurilor a avut limite, fiind abordate în mod izolat.
„Studierea simțurilor independent este înșelătoare. Experiențele obișnuite, precum vizionarea unui film sau consumul unei mese, implică interacțiunea simultană a mai multor simțuri”, a afirmat el.
Blakemore exemplifică că percepția gustului depinde nu doar de papilele gustative, ci și de miros, vedere, atingere și auz.
„Aceste interacțiuni multisenzoriale sunt norma, nu excepția. Înțelegerea percepției multisenzoriale necesită colaborarea între filosofi și neurocercetători, pentru a reevaluate modul în care simțurile cooperează”, a adăugat el, potrivit The Conversation.
