Ministrul a afirmat că acesta a fost primul zbor organizat de România prin mecanismul european, iar repatrierea a fost gratuită pentru cetățenii români și pentru ceilalți europeni aflați în regiune. În același timp, România a participat și la evacuarea unor cetățeni vulnerabili sau cu probleme de sănătate în colaborare cu alte state membre ale Uniunii Europene.
Potrivit șefei diplomației române, odată cu această cursă aeriană, numărul total al românilor reveniți în țară din Orientul Mijlociu a depășit pragul de 1.000 de persoane.
Ministrul a mulțumit echipei de criză a Ministerului Afacerilor Externe, misiunilor diplomatice din zonele afectate de bombardamente, echipajelor companiilor aeriene care au continuat să opereze în regiune, precum și agențiilor de turism care au organizat curse charter de repatriere din fonduri private.
Șefa diplomației a atenționat că există în continuare cetățeni români, inclusiv minori, care așteaptă să revină în siguranță în țară, iar autoritățile continuă eforturile pentru evacuarea lor. În zonele unde situația de securitate permite, au fost activate planuri de transfer terestru către țări cu spațiu aerian deschis, urmate de operațiuni de repatriere asistată.
Ministrul a menționat că este pregătit și un nou zbor de evacuare destinat în special cazurilor vulnerabile sau aflate în situații de risc, în colaborare cu partenerii europeni și sprijiniți de autoritățile din țările afectate.
De asemenea, oficialul a făcut un apel către românii din regiune să utilizeze, acolo unde este posibil, zborurile comerciale și să nu aștepte cursele speciale de evacuare.
„Zborurile de evacuare reprezintă o excepție și pot acoperi doar o mică parte din totalul cazurilor din zonă”, a explicat ministrul.
Repatrierea se realizează, în principal, prin planuri individuale și curse comerciale, cu sprijin consular, iar doar un număr restrâns de persoane pot fi incluse în zborurile speciale, în funcție de capacitatea aeronavelor și de cazurile raportate oficial.
Ministrul a clarificat și informațiile referitoare la modul de repartizare a locurilor în avionul Muscat–Otopeni, menționând că aeronava a fost complet ocupată pe locurile alocate României și contrazicând afirmațiile că acestea nu ar fi fost utilizate la capacitate maximă.
De asemenea, ministrul a precizat că românii incluși în procesul de repatriere s-au înregistrat în bazele de date comunicate de Ministerul Afacerilor Externe încă din primele faze ale crizei sau au transmis solicitări la adresele oficiale ale consulatului.
În acest context, oficialul a specificat că în bazele de date nu a fost identificată o solicitare de asistență pentru o minoră neînsoțită, precum și nicio notificare în aplicația de călătorii despre prezența acesteia în zonă.
Ministrul a respins și informațiile conform cărora o minoră ar fi fost coborâtă dintr-un autobuz sau avion în timpul operațiunilor de evacuare.
„Nu există rapoarte care să indice, nicăieri în lume, că un minor ar fi fost dat jos din transferurile sau zborurile noastre organizate sau asistate de echipele consulare”, a declarat aceasta.
Potrivit șefei diplomației, consulul din teren a menționat cazul unei minore neînsoțite, iar răspunsul acestuia a fost ca orice modificare în lista pasagerilor să respecte regulile și criteriile de vulnerabilitate, pentru ca toate cazurile similare să beneficieze de același tratament.
Ministrul a adăugat că, conform informațiilor deținute, zborul de evacuare nu a suferit modificări față de confirmările oficiale transmise de consulat, iar minorul avea la dispoziție, încă de joi, opțiuni sigure de repatriere.
Oficialul a subliniat că prioritatea autorităților rămâne sprijinirea românilor aflați în situații de risc, prin extinderea numărului de zboruri comerciale, prioritizarea cazurilor vulnerabile și asigurarea unui flux clar de informații prin canale oficiale.
