Țoiu a reafirmat că acordul Mercosur reprezintă rezultatul unor negocieri desfășurate pe parcursul a aproape 25 de ani, în care România participă de 18 ani. Ea a evidențiat că primul acord politic semnificativ între Uniunea Europeană și Mercosur a fost încheiat sub președinția României la Consiliul UE în 2019, iar implicarea autorităților publice române a fost constantă și susținătoare în acest proces.
Potrivit ministrului, poziția oficială a României, exprimată public de președintele Nicușor Dan în decembrie, susține acordul Mercosur. După această declarație, Țoiu afirmă că nu au fost exprimate opoziții semnificative din partea conducerii partidelor din coaliție înainte de finalizarea etapelor procedurale.
„În primul rând, am observat încercările de personalizare a deciziilor de politică externă și strategie ale României. Nu este cazul. Aceste procese țin de dinamica politicii interne și nu reprezintă un domeniu în care doresc să intervin. Însă, referitor la poziția României, Mercosur reprezintă un acord comercial negociat de 25 de ani. România este implicată în aceste discuții de 18 ani.
Primul acord politic de anvergură între Uniunea Europeană și țările Mercosur a fost încheiat sub președinția României și este meritul țării noastre pentru participarea la aceste negocieri, în 2019. Cine își amintește știe și care partide au fost responsabile atunci.
De atunci, până în prezent, până la anunțul public și transparent făcut de președintele Nicușor Dan în decembrie, conform căruia poziția României rămâne favorabilă acordului Mercosur până la finalizarea procesului, inclusiv aprobarea de către Parlamentul European, nu au fost exprimări opuse sau solicitări de dezbateri în coaliție sau alte foruri de lucru”, a declarat Țoiu, la B1TV.
Diplomație românească și negocieri tehnice
Ministrul de Externe a accentuat că diplomații români implicați în aceste negocieri sunt experți de carieră, cu zeci de ani de experiență, ale căror metode de lucru nu sunt influențate de schimbările politice. Ea a oferit exemplul acordului comercial UE – Chile, care include și componente agricole și a fost negociat și implementat conform unor criterii similare, subliniind profesionalismul echipelor românești din domeniu.
„Am observat reacția ministrului Agriculturii legată de semnătura sa, dar această situație nu a afectat semnificativ poziția României în negocieri sau sprijinul general pentru acord”, a spus Țoiu, referindu-se la reacția publică a oficialului agriculturii față de aprobare. Ea a adăugat că deciziile guvernamentale sunt luate în urma unor consultări și observații din partea diferitelor ministere.
„Analizând orice acord comercial la care România a participat, sau cele semnate de UE cu alte parteneriate, se poate observa clar că deciziile nu au fost influențate subiectiv. Toate hotărârile guvernamentale sunt unele prudente, având în vedere observațiile consultative ale ministerelor, și urmează un proces clar de avizare”, a explicat Țoiu.
În cadrul Comisiei de Agricultură din Parlamentul European, au fost transmise observații privind componenta comercială, unele fiind integrate, altele fiind respinse. Printre rezultatele importante se numără alocarea a 3,8 miliarde de euro pentru România, destinate exclusiv agriculturii și dezvoltării rurale.
Standardele de calitate egale cu cele ale UE pentru produsele din țările Mercosur, implicate în acord, au fost un alt aspect esențial. În plus, s-a stabilit o clauză de salvgardare, care se activează automat dacă variația prețurilor depășește 5%, solicitând o investigație rapidă de către Comisie, cu termen de răspuns de 21 de zile.
Industrie versus agricultură: o dezbatere extinsă
Țoiu a respins ideea că discuțiile despre Mercosur ar fi o confruntare între domeniul industrial și cel agricol. Ea a subliniat că bugetul Uniunii Europene dedică o proporție semnificativă, aproximativ o treime, pentru agricultură, iar creșterea în sectoare precum industria auto, tehnologia sau transporturile contribuie la bugetele europene și naționale, sprijinind și agricultura.
Ministrul a explicat că dezvoltarea economică susține investiții mai mari în agricultură și că regenerarea unui lanț valoric solid aduce beneficii multiple pentru societate și fermieri.
Țoiu a adăugat că deciziile de negociere comercială, deși au impact asupra sectorului agricol și industriei, sunt luate în cadrul strategiilor europene și nu trebuie interpretate ca simple dispute politice interne.
