OCS: Oare China construiește un bloc anti-occidental?

Un forum al unor state majoritar autoritare pare o prognoză nefastă pentru Occident. „Am văzut viitorul și funcționează”, a notat jurnalistul american Lincoln Steffens urmărind Revoluția Rusă, în 1919. După peste un secol, Partidul Comunist din China încearcă să transmită acelasi mesaj. Dar un bloc anti-occidental condus de China nu poate progresa „la fel de rapid”, pentru că „există o distanță uriașă între ambiția Chinei și rezultatele obținute”, susține Natasha Kuhrt, lector universitar senior în domeniul păcii și securității internaționale la Departamentul de Studii Strategice de la King’s College London.

Summitul Organizației de Cooperare de la Shanghai (OCS) de la Tianjin, desfășurat între 31 august și 1 septembrie, a fost saturat cu imagini sugestive ale unei lumi post-occidentale la care China lui Xi Jinping își îndreaptă eforturile.

Pentru liderii care se plâng că ei și popoarele lor au fost marginalizați în sistemul global, acest eveniment a fost un moment crucial, observă Natasha Kuhrt într-un articol publicat de Centrul de Analiză a Politicii Europene.

• Fotografiile au surprins pe Xi Jinping, Vladimir Putin și premierul indian Narendra Modi strânși și ținându-se de mână.
• Acest gest a transmis un mesaj nepotrivit Statelor Unite și aliaților lor europeni și asiatici.

„Mesajul transmis de parada militară din 3 septembrie, desfășurată pe Piața Tiananmen, a fost mult mai puțin subtil. În timp ce armamentul de ultimă generație al Chinei a defilat, Xi, Putin, liderul nord-coreean Kim Jong-un și președintele Iranului, Masoud Pezeshkian (fără Modi) au urmărit parada”, continuă Natasha Kuhrt.

O alegere între pace și război

Este rezonabil să presupunem că mesajele erau orientate spre Washington, scrie Natasha Kuhrt, președintele Trump declarând că participanții se întâlneau pentru a „conspira împotriva Statelor Unite”.

Xi a vorbit vag, dar ostentativ, despre o alegere între pace și război.

„Influența și atractivitatea internațională a OCS cresc constant”, a declarat anterior Xi, sărbătorind ceea ce a denumit „realizări inovatoare și istorice” în dezvoltarea și cooperarea OCS.

„După summit, mulți participanți au rămas în China, pentru parada de la Beijing care marchează cea de-a 80-a aniversare a sfârșitului celui de-al Doilea Război Mondial.

• Acest eveniment a fost, în mare parte, un spectacol condus de China. Beijingul a prezidat o reuniune ce-și trage substanța din relațiile economice ale multor participanți.
• OCS, aproape o manifestare chineză, este o platformă pentru demonstratul Beijingului.

China se poziționează ca egală cu Statele Unite (cărora li s-a refuzat statutul de observator în 2005), afirmând că prioritizează dialogul decât confruntarea. China încearcă să folosească relațiile cu partenerii Statelor Unite în OCS si BRICS ca instrumente de influență”, mai susține Natasha Kuhrt.

„India a ocupat prima pagină a ziarelor prin simpla participare la summit”

Summitul OCS nu este izolat și se potrivește unor reuniuni ca BRICS+ și Forumul China-Africa.

Cu toate acestea, OCS este tot mai prezentată de China ca parte a unei noi ordini globale, cu Inițiativa Belt and Road și BRICS ca cadru conceptual, unde OCS se poziționează ca o organizație regională.

„China prezintă OCS ca un instrument de facilitare a cooperării și dezvoltării durabile, asociată inițiativei BRI, prin care finanțează proiecte internationale.

• Din punct de vedere diplomatic și de securitate, platforma ar putea fi utilizată pentru a prezenta Inițiativa Civilizației Globale și Inițiativa de Securitate Globală promovate de China.
• Toate acestea sunt construite pentru a sublinia și contrastează un posibil accent occidental pe departajarea lumii (democrații contra autocrații).

Astfel, China are o viziune clară asupra rolului acestor organizații și a metodelor de promovare a ambițiilor sale globale. Dar asta nu implică că alte națiuni împărtășesc aceleași aspirații.

India a ajuns pe prima pagină a ziarelor prin simpla sa participare și, clar, a încercat sa folosească summitul pentru a-și consolida poziția în negocierile privind drepturilor tarifare impuse de SUA.

În același timp, prezența premierului Modi este un bun exemplu de diplomație atent planificată – spre deosebire de mulți alții, el nu a participat la parada militară din 3 septembrie. Înainte de vizita în China, Modi a vizitat Japonia, văzând parada chineză ca fiind anti-japoneză”, evidențiază Natasha Kuhrt.

Putin rămâne prudent

Totuși, eforturile Chinei de a folosi OCS și BRICS ca blocuri anti-occidentale sau organizații de securitate vor întâlni rezistență din partea Indiei, care are un istoric de conflicte la graniță cu Beijingul.

Când celelalte țări vin la summitul OCS nu e din cauza unei dorințe anti-occidentale, ci din motive de securitate, cum ar fi lupta contra terorismului sau securitatea energetică.

„Rusia, odată considerată o putere egală cu China, a devenit mult mai dependentă de produsele din China după invazia Ucrainei. În ciuda creșterii comerțului bilaterale de la an la an, Putin a ajuns în China pe fondul unor vești îngrijorătoare: volumul comerțului bilateral a scăzut semnificativ în acest an.

Este posibil ca Putin însuși să fie reticent față de investițiile inițiativei „Centura și Drumul” în rute comerciale alternative din Asia Centrală, care ar putea distorsiona fluxurile de transport în favoarea influenței regionale a Chinei, în detrimentul Moscovei”, avertizează Natasha Kuhrt.

„Această schimbare globală trebuie evaluată critic pe măsură ce se maturizează”

Chiar și așa, Rusia rămâne un furnizor cheie de materiale militare și instruire pentru mai multe națiuni din Asia Centrală.

„Actualul summit OCS dezvăluie agende concurente, cuprinzând intermedierea securității în Asia Centrală și obiective mai largi pentru ceea ce este denumit «Sud Global».

Deocamdată, cel puțin, e prematur să-l interpretăm ca un antagonism major față de ordinea occidentală sau o alianță de state autoritare.”

Aceste summituri OCS, indiferent de rezultate, creează un centru de interes alternativ la Occident.

Oricât de sceptic ar fi cineva față de ideea polarităților, un pol alternativ există. Această modificare globală trebuie analizată atent pe măsură ce se dezvoltă. La urma urmei, formarea unui bloc occidental unificat în secolul al XIX-lea a avut loc prin evenimente similare, implicând monarhiile europene., concluzionează Natasha Kuhrt.

Imagine principală – Imagini – Profimedia Images