Opinia ministrului Energiei despre preluarea activelor Lukoil din România de către Chevron și eforturile lui Bogdan Ivan pentru realizarea acestui obiectiv

Darius Cojocaru
9 Citit minim
Ce crede ministrul Energiei despre posibila preluare a activelor Lukoil din România de către Chevron. Bogdan Ivan: Fac tot ce ține de mine ca să ajungem acolo

Preluarea activelor Lukoil de către o companie americană reprezintă un imens semnal pozitiv pentru România, a subliniat Bogdan Ivan, joi, în cadrul unei conferințe de presă la finalul ședinței Comandamentului energetic național.

Reacția a venit în urma întrebării din partea reporterului Mediafax referitoare la discuțiile globale privind achiziția completă a activelor Lukoil de către Chevron și Quantum, având în vedere și declarațiile anterioare conform cărora prefera un investitor american în cazul companiei rusești.

Chevron, lider mondial în domeniul petrolier, care și-a retras activitatea din România din cauza tensiunilor legate de exploatarea gazelor de șist, ar putea reveni pe piața locală dacă oferta americanilor, menționată în presa internațională, pentru preluarea activelor grupului rus Lukoil, vizate de sancțiuni din partea SUA, va fi acceptată.

Momentan, informațiile nu sunt detaliate, dar indică faptul că grupul privat Quantum Energy Partners lucrează la o ofertă ce ar putea implica gigantul petrolier american Chevron pentru activele internaționale ale Lukoil, potrivit unei surse apropiate situației, citată de Reuters. Quantum intenționează să finalizeze această tranzacție prin divizia sa Artemis Energy, specializată în achiziții.

Financial Times a relatat recent că Chevron și Quantum s-au asociat pentru a depune o ofertă pentru aceste active, evaluate de Lukoil la aproximativ 22 de miliarde de dolari.

„România deține o poziție geo-strategică esențială”

Posibila reintrare a Chevron pe piața românească este apreciată de ministrul Energiei.

„Este un mesaj foarte pozitiv. Un mesaj politic, strategic și regional foarte important din partea SUA, care – din subiectivitate – cred că România este cel mai apropiat partener al SUA din întreaga Europă Centrală și de Est”, a afirmat Bogdan Ivan, răspunzând unei întrebări de la Mediafax.

„România are o poziție geo-strategică deosebită, având o istorie solidă cu Statele Unite ale Americii și fiind foarte convingător că trebuie să jucăm un rol major în coridorul vertical și în reconstrucția Ucrainei. Acest lucru se realizează doar în parteneriat cu administrația de la Washington. Aprecierea mea este că o reluare a investițiilor americane ar fi un semnal foarte bun și o oportunitate de dezvoltare pentru România, iar eu depun toate eforturile pentru a facilita acest proces”, a concluzionat Bogdan Ivan.

Chevron a dispărut efectiv de pe piața locală în 2021, când firma prin care opera în România, CHEVRON ROMANIA EXPLORATION AND PRODUCTION SRL, a fost radiată din evidențe.

Ultimul pas al retragerii americane a fost lipsa acordurilor petroliere, urmată de un litigiu internațional câștigat de România, prin care Chevron era obligată să plătească Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM) suma de 90 de milioane de dolari, conform unei analize Profit.ro.

Potrivit acestei surse, Chevron a fost implicată și într-un litigiu inițiat în 2012 de către mai multe ONG-uri, inclusiv Asociația Salvați Bucureștiul și Nicușor Dan, actualul șef al statului, atunci lider USR, care solicita anularea tuturor celor patru acorduri petroliere încheiate de ANRM cu Chevron pentru perimetrele de gaze de șist din Moldova și Dobrogea.

Argumentele reclamanților se referă la faptul că acordurile au fost semnate fără o legislație adecvată, ce să permită evaluarea impactului asupra mediului, prevenirea contaminării, în special a apelor potabile, precum și fără măsuri de informare a comunităților locale. Recursul a fost depus la Înalta Curte de Casație și Justiție în noiembrie 2016, primul termen fiind stabilit pentru 2 februarie 2017. În iunie 2016, Curtea de Apel București a respins solicitarea de anulare a acordurilor.

România analizează implementarea supravegherii extinse a activelor Lukoil

România a adoptat, în decembrie, legislația necesară ca Guvernul, prin ministerele competente, să intervină în supravegherea activelor pentru a fi parte a sancțiunilor internaționale, inclusiv cele ale SUA împotriva Lukoil, ale căror termene de aplicare au fost amânate până în primăvară.

La jumătatea lunii decembrie, Guvernul a analizat în primă lectură un proiect de Hotărâre pentru extinderea supravegherii asupra anumitor entități din sectorul energetic, desemnarea unui supraveghetor și alte măsuri pentru implementarea eficientă a acesteia.

Analiza a fost realizată după ce termenul limită inițial al SUA pentru finalizarea vânzării activelor externe ale Lukoil, stabilit pentru 13 decembrie, a fost prorogat până la 17 ianuarie, iar data de excludere a benzinăriilor Lukoil de la sancțiuni, din afara Rusiei, a fost amânată pentru 29 aprilie.

Activele Lukoil în România

La sfârșitul lunii octombrie, Lukoil și-a anunțat intenția de a vinde activele internaționale „ca urmare a sancțiunilor restrictive impuse companiei și filialelor sale de către anumite state”, fiind o reacție la sancțiunile anunțate de SUA împotriva Lukoil și Rosneft.

Vânzarea acestor active reprezintă cea mai semnificativă acțiune a unei companii rusești în contextul sancțiunilor occidentale, conform Reuters.

Lukoil deține o prezență internațională amplă, cu operațiuni în peste 30 de țări din Europa, Asia Centrală, Orientul Mijlociu și Africa, iar România rămâne una dintre cele mai importante piețe din Europa de Sud-Est pentru companie.

În România, Lukoil International GmbH controlează integral Lukoil Lubricants East Europe SRL, firmă locală specializată în producție și distribuție de lubrifianți pentru vehicule și industrie.

  • Fabrica din Ploiești are o capacitate anuală de 40.000 de tone și produce peste 300 de sortimente de lubrifianți. În 2024, compania a raportat un profit net de 1,19 milioane de lei, cu o cifră de afaceri de peste 133 milioane lei, datorii de peste 75 de milioane de lei și 73 de angajați.

Celelalte active importante ale Lukoil în România, precum rafinăria Petrotel, peste 300 de benzinării, un trader de gaze și compania Sustainable Energy Supply North SRL sunt administrate prin divizia de trading Litasco, înregistrată în Elveția, și participă la concesiunea offshore Trident în parteneriat cu Romgaz, prin subsidiara olandeză Lukoil Overseas Atash BV.

  • LUKOIL ROMANIA SRL, înființată în 1998 și specializată în retailul de carburanți, a avut pentru 2024 o cifră de afaceri de 11,16 miliarde de lei, o pierdere de peste 145 milioane de lei și aproximativ 2023, cu un număr de angajați de trei persoane de naționalități rusă, italiană și română.
  • PETROTEL LUKOIL SA, operator al rafinăriei Petrotel Ploiești, a raportat în 2023 o cifră de afaceri de 1,89 miliarde de lei, un profit de 62,8 milioane de lei și 542 de angajați. Administratorul principal este de naționalitate bulgară.
  • Sustainable Energy Supply North SRL a raportat în 2024 o cifră de afaceri de 118,5 milioane de lei, fără profit, și are șase angajați.

Orice tranzacție pentru vânzarea activelor din România trebuie să fie aprobată de autorități, precum Comisia de Examinare a Investițiilor Străine și Consiliul Concurenței. Conform declarațiilor de la finalul anului trecut, președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a menționat că nu a primit notificări privind astfel de tranzacții.

Trei companii și-au exprimat intenția de a achiziționa activele Lukoil din România, precum rafinăria Petrotel și rețeaua de benzinării, a precizat ministrul Energiei, Bogdan Ivan, în noiembrie.

Reprezentanții OMV au prezentat poziția oficială legată de interesul pentru preluarea activelor Lukoil din România sau alte piețe, ca urmare a sancțiunilor impuse de SUA asupra companiei rusești.

Distribuie acest articol
Lasa un comentariu

Lasă un răspuns