În urma discuţiilor cu privire la impactul propunerii legislative asupra sistemului judiciar, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) s-a întâlnit cu prim-ministrul României la data de 19 august 2025. În cadrul acestei întâlniri, s-au evidenţiat preocupări legate de modul de estimare a pensiilor, lipsa unui plan gradual pentru majorarea vârstei de pensionare şi a vechimii în profesiile similare.
Conform comunicatului, procurorul general a subliniat consecinţele negative asupra sistemului judiciar, mai ales asupra resurselor umane, cauzate de modificările repetate şi frecvente ale statutului magistraţilor. Această situaţie se produce în pofida constantei jurisprudenţe a Curţii Constituţionale în această materie. Astfel, de la anul 2017, legea statutului judecătorilor şi procurorilor a fost modificată de 3 ori, iar prevederile referitoare la pensiile de serviciu au fost schimbate de 4 ori.
Pensia magistraţilor, un subiect crucial în discuţii
Procurorul general a afirmat că prevederile Legii nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, modificate prin Legea nr. 282/2023, privitoare la pensiile de serviciu, respectă exigenţele constituţionale legate de independenţa sistemului judiciar, previzibilitatea statutului magistraţilor şi securitatea relaţiilor de serviciu. Condiţiile de pensionare, stabilite în 2023, au fost obiectul unor ample consultări. Ulterior adoptării modificărilor, reforma a fost evaluată de Comisia Europeană ca fiind satisfăcătoare pentru atingerea obiectivului 215 din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (P.N.R.R.).
Adoptând argumentele legate de limitarea pensiei la nivelul salariului actual şi necesitatea unei creşteri gradate a vârstei de pensionare, Parchetul General consideră că modificările propuse trebuie să includă o etapizare clară a acestor aspecte. Aceasta pentru a preveni apariţia inegalităţilor între generaţii şi între magistraţii din aceeaşi generaţie.
Ca exemplu al necesităţii unei treceri graduale, procurorul general a menţionat că, în sistemul public de pensii, sporirea vârstei standard de pensionare pentru bărbaţi cu 3 ani s-a realizat pe parcursul a 15 ani, iar pentru femei, cu 5 ani, pe parcursul a 20 de ani.
Procurorul general a subliniat că orice reformă a sistemului judiciar trebuie să abordeze toate aspectele sale critice, inclusiv volumul enorm de muncă şi instabilitatea legislativă, mai ales în condiţiile în care structura personalului este incompletă.
O reformă eficientă trebuie să evite agravarea dezechilibrelor existente şi să creeze un cadru modern de funcţionare a sistemului judiciar. Aceasta implică o gamă largă de măsuri bine ponderate, discutate prealabil cu specialiştii din sistemul judiciar, incluzând reconfigurarea administrativă a parchetelor sau accelerarea digitalizării pentru eficientizarea accesului cetăţenilor la justiţie.
Fără îmbunătăţiri complete şi coordonate, scopul declarat de a creşte calitatea actului de justiţie nu va fi atins. Mai mult, se vor prelungi procesele, va creşte dificultatea în funcţionarea instanţelor şi parchetelor, şi cetăţenii vor avea acces la un act de justiţie de calitate inferioară.
Procurorul general a accentuat nevoia de colaborare între puterile statului şi a subliniat că orice modificare legislativă în domeniul justiţiei trebuie să includă o consultare reală cu reprezentanţii sistemului judiciar pentru găsirea celor mai bune soluţii pentru o funcţionare optimă a sistemului.
