Președintele rus Vladimir Putin și omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, au declarat ambii că orice încetare a ostilităților trebuie să conducă la o pace durabilă.
S-au împlinit trei ani de război în Ucraina, un conflict care a provocat sute de mii de victime de ambele părți, conform datelor oficiale.
Anexiunea unor teritorii ucrainene de către Rusia – pe care aceasta o numește încă „operațiune militară specială” – și hotărârea Ucrainei de a-și menține suveranitatea au făcut ca mulți observatori să se îndoiască de o posibilă încheiere a conflictului.
Recent, liderul american Donald Trump a solicitat celor două părți să ajungă la o înțelegere, redimensionând sprijinul vital acordat Ucrainei până când aceasta va fi dispusă la negocieri.
Zelenski a acceptat o încetare a focului de 30 de zile, iar Trump a încercat marți să clarifice condițiile Rusiei într-o discuție telefonică cu Putin.
În cazul unei încetări a luptelor, există mai multe scenarii posibile.
O încetare prelungită a focului
Armistițiul de 30 de zile, cu condiția ca niciuna dintre părți să nu îl încalce, ar putea dura nedeterminat.
„O încetare a focului poate deveni un acord de lungă durată”, a declarat pentru un post britanic de televiziune dr. David Blagden, profesor asociat în domeniul securității și strategiei internaționale la Universitatea Exeter.
El a oferit exemplul Coreei de Nord și Coreei de Sud, unde o zonă demilitarizată a servit drept graniță între cele două țări după războiul din peninsulă (1953).
„Chiar dacă nu duce la o soluție satisfăcătoare, ar putea fi totuși mai bine pentru ambele părți decât un conflict neîncetat”, a mai spus profesorul.
Însă, o astfel de zonă demilitarizată ar necesita retragerea trupelor de pe linia frontului, fapt puțin probabil, a adăugat dr. Huseyn Aliyev, lector în studii est-europene la Universitatea din Glasgow.
Teritorii ucrainene integrate în Rusia
O altă posibilitate este ca ambele părți să facă concesii pentru a pune capăt oficial conflictului.
Printre cerințele lui Vladimir Putin pentru o „pace pe termen lung” se numără anexarea Crimeei și a celor patru regiuni – Donețk, Luhansk, Herson și Zaporojie – care să devină parte a unei „noi Rusii”.
În timp ce Luhansk este aproape complet controlat de Rusia, Ucraina mai deține teritorii semnificative din Donețk, Zaporojie și Herson, fapt care îngreunează renunțarea la ele.
„Știm că nici Crimeea nici regiunile din Donbas (Donețk și Luhansk) nu vor fi returnate Ucrainei. Aceasta ar implica cedarea controlului asupra acestora. Herson și Zaporojie sunt mai complicate, mai ales Herson, eliberat cu mari eforturi de Ucraina în 2022”, a explicat dr. Aliyev.
Mulți se îndoiesc că Rusia s-ar opri aici. Totuși, un posibil avantaj al Rusiei ar fi gestionarea costurilor ridicate ale războiului.
Centrale nucleare și infrastructură împărțită
Trump a anunțat propunerea de împărțire a unor bunuri importante (terenuri și centrale electrice) dintre cele două țări. Unul dintre bunurile vizate este probabil centrala nucleară de la Zaporojie, ocupată de Rusia din martie 2022.
Și alte infrastructuri importante ar putea intra sub controlul Rusiei, inclusiv barajul Nova Kahovka, distrus în 2023 și nereconstruit, și alte poduri strategice.
În cadrul unui armistițiu prelungit s-ar putea lua în considerare un nou lider ucrainean.
Zelenski a declarat că este dispus să demisioneze dacă acest lucru înseamnă aderarea Ucrainei la NATO.
O cerere a lui Putin este ca Ucraina să nu adere niciodată la NATO, prin urmare, o schimbare de conducere la Kiev ar putea fi o soluție.
„Ar fi mai ușor pentru Zelenski să convoace alegeri și să fie înlocuit de altcineva”, a arătat dr. Aliyev. „Dar există o problemă legată de cine ar putea fi acesta, deoarece nu a mai rămas mare lucru din opoziția ucraineană”.
„Concesii minore” în favoarea Ucrainei
Potențial, negocieri pentru „concesii minore” ar putea avea loc.
Concesii suplimentare ar putea include înapoierea copiilor ucraineni relocați forțat în Rusia și a prizonierilor de război din ambele tabere.
„Coaliția bunăvoinței”
Lideri occidentali și-au exprimat dorința de a susține un eventual armistițiu printr-o „coaliție a celor dispuși”, pentru a contribui la menținerea păcii. Unele țări sunt interesate însă nu au existat detalii despre funcționarea coaliției.
O opțiune cu risc redus
O coaliție ar putea staționa trupe în vestul Ucrainei pentru a asigura funcționarea infrastructurii, similar cu operațiuni anterioare ale unor țări membre NATO.
Forță neutră de menținere a păcii
O altă opțiune ar fi o forță de menținere a păcii condusă de ONU, care să recruteze personal din țări neutre.
O astfel de forţă ar putea fi acceptată de Rusia.
Putin insistă pe eliminarea „cauzelor profunde” ale conflictului
Putin a subliniat necesitatea unei încetări a ajutorului militar occidental pentru Ucraina şi a eliminării cauzelor profunde ale crizei.
Totodată, a exprimat dorinţa de a găsi o solutie bilaterala la acest conflict.
Convorbirea telefonică a inclus şi alte aspecte internaţionale, dar şi propunerea organizării de meciuri de hochei între SUA şi Rusia.
Condițiile puse de Putin vizează „slăbirea” Ucrainei, conform Zelenski
Zelenski a criticat condițiile lui Putin, considerându-le un demers menit să slăbească Ucraina, nu să pună capăt războiului.
Un acord temporar a fost convenit pentru a opri atacurile asupra infrastructurii energetice, deschizând calea spre negocieri viitoare.
