Studiile indică faptul că persoanele sedentare pot beneficia semnificativ de pe urma activităților fizice regulate. Exercițiile fizice sunt cele mai eficiente instrumente pentru a preveni îmbolnăvirile și decesul, chiar și în doze reduse, în special pentru cei mai lipsiți de activitate.
Aceasta reprezintă concluzia principală a unei analize despre datele a peste 135.000 de persoane, cu o medie de vârstă de 64 de ani, publicată pe 14 ianuarie în revista The Lancet. Cercetarea, condusă de Ulf Ekelund de la Școala Norvegiană de Științe Sportive, estimează că, dacă cei mai puțin activi 20% dintre indivizi ar adăuga cinci minute de exerciții fizice moderate până la intense zilnic, echivalentul unui mers alert, se pot preveni 6% dintre decesele premature din acest segment cu risc crescut.
Reducerea mortalității cu costuri minime
O creștere modestă a activității fizice zilnice, adoptată de întreaga populație (fără a include cei mai activi 20%), ar putea reduce mortalitatea prematură cu 10%.
Studiul indică o altă metodă ușor de aplicat pentru îmbunătățirea stării de sănătate a milioane de oameni: reducerea timpului petrecut pe scaun cu 30 de minute zilnic, prin plimbări scurte de câteva minute la fiecare oră, ar putea preveni între 3% și 7% din decesele premature.
Rezultatele evidențiază că persoanele cele mai sedentare obțin beneficii semnificative atunci când își cresc nivelul de activitate intensă. Pentru o persoană foarte inactivă, creșterea activității zilnice de la un minut la șase minute reduce riscul de mortalitate cu 30%, iar pentru cei care deja fac exerciții timp de 9 minute zilnic și adaugă încă cinci, reducerea este de 18%. După atingerea a 24 de minute de activitate zilnică, beneficiile în reducerea riscului devin mai puțin evidente.
Pași simpli pentru sănătate
Un alt studiu, publicat în eClinicalMedicine, o revistă din cadrul The Lancet, extinde concluziile anterioare, evidențiind impactul unor mici schimbări în stilul de viață asupra longevității.
Coordonată de Emmanuel Stamatakis de la Universitatea din Sydney, Australia, cercetarea a utilizat date de la 60.000 de participanți din Biobank din Regatul Unit, pentru a analiza modul în care combinația dintre odihnă, activitate fizică și alimentație influențează speranța de viață și anii trăiți fără boli majore, precum cancer, diabet sau demență.
Sănătatea, o combinație de factori
Rezultatele arată că sănătatea depinde de o combinație de factori. Deși obținerea rezultatelor cu un singur element necesită efort considerabil, schimbările minore și simultane în acești trei piloni ai sănătății pot avea beneficii mult mai mari. Pentru a câștiga un an de viață, este suficient să adăugați cinci minute de somn, două minute de mișcare și o jumătate de porție de legume în ziua dumneavoastră, în timp ce pentru același efect doar ajustarea programului de odihnă ar presupune peste 25 de minute în plus.
Cercetătorii au estimat și timpul necesar pentru a prelungi speranța de viață fără boli grave cu patru ani. Costul schimbărilor este mai mare, dar tot realizabil pentru majoritatea oamenilor: cu 24 de minute mai mult de somn zilnic, patru minute de exerciții suplimentare și o dietă bogată în legume, cereale integrale și pește de două ori pe săptămână.
O speranță de viață cu zece ani mai bună
Analiza a estimat și efectele combinării optime a acestor obiceiuri: pentru cei care dorm între șapte și opt ore, fac peste 42 de minute de mișcare zilnic și au o alimentație echilibrată, beneficiile se traduc în aproape 10 ani de viață într-o stare sănătoasă, comparativ cu cei cu obiceiuri mai proaste.
Datele indică faptul că obiceiurile sănătoase se întăresc reciproc. De exemplu, exercițiile fizice adaugă ani de viață, însă eficiența lor crește atunci când sunt combinate cu un somn adecvat și o nutriție echilibrată.
Pentru a obține opt ani de sănătate, o persoană activă ar avea nevoie de 30 de minute de exerciții zilnic, dar dacă le combină cu o oră de somn suplimentar și o dietă sănătoasă, doar zece minute de exerciții intense ar fi suficiente pentru același rezultat.
O analiză fină a activității fizice
Un aspect remarcabil al acestor cercetări este utilizarea de dispozitive pentru măsurarea obiectivă, precisă și continuă a activității voluntarilor. Rezultatele indică că inactivitatea fizică contribuie la între 7% și 9% din mortalitate, însă aceste estimări sunt adesea bazate pe răspunsurile participanteurilor.
Această metodă tinde să subestimeze impactul real al exercițiilor fizice asupra reducerii deceselor premature, în comparație cu analiza oficială din The Lancet. În acest caz, mișcarea a fost monitorizată cu accelerometre purtate de participanți, eliminând riscul de memorare sau de răspunsuri influențate de dorința de a se conforma așteptărilor.
Fiecare mișcare contează
Mai mulți experți independenți consultați de Science Media Center apreciează rezultatele, dar avertizează că studiile observationale nu pot demonstra o relație cauză-efect între exercițiile fizice, alimentație și reducerea mortalității.
Aiden Doherty, de la Universitatea din Oxford, evidențiază beneficiile potențiale ale acestor descoperiri pentru îmbunătățirea sustenabilității sistemelor de sănătate, deja aglomerate.
Însă, el recomandă în continuare ca adulții să urmeze ghidurile Organizației Mondiale a Sănătății, incluzând cel puțin 150 de minute de activitate moderată sau 75 de minute de exerciții intense pe săptămână.
„Pe lângă aceste recomandări, este esențial ca adulții să includă cel puțin două zile pe săptămână de activități de fortificare musculară”, adaugă profesorul de la Oxford. Deși este important să se urmeze ghidurile ONU, Doherty concluzionează că „fiecare mișcare contează”.
Recomandarea specialiștilor: România ocupă locul fruntaș în UE în privința supraponderalității și a sedentarismului.
