România va trece la ora de vară în noaptea de sâmbătă 29 spre duminică 30 martie 2025. Ceasurile se vor avansa cu o oră, iar ora 3:00 va deveni ora 4:00. Această modificare va face ca ultima zi de duminică din martie să aibă doar 23 de ore, fiind astfel cea mai scurtă zi din 2025.
După solstițiul de iarnă, din 21 decembrie, durata nopților scade, în timp ce durata zilelor crește continuu, până la solstițiul de vară, din 21 iunie.
De ce se schimbă ora în 2025 și se trece la ora de vară
Schimbarea de la ora de iarnă la ora de vară a fost intens dezbătută în ultimii ani, Parlamentul European recomandând renunțarea la acest obicei, începând cu 2021. Țările membre ale Uniunii Europene trebuiau să decidă până în 2021 dacă vor menține sau nu ora de vară. Până în prezent, această problemă nu a fost rezolvată.
Demersurile pentru renunțarea la schimbarea orei au fost inițiate în urma unor solicitări publice. În februarie 2018, Parlamentul a solicitat Comisiei să revizuiască directiva privind modificările orare și să propună eventuale ajustări.
Evaluarea a generat 4,6 milioane de răspunsuri, 84% dintre acestea susținând renunțarea la schimbările orare, motiv pentru care Comisia a propus aceste modificări.
Comisia Europeană a argumentat că reglementările UE referitoare la ora de vară propun schimbarea orei de două ori pe an pentru a optimiza profiturile de pe urma luminii naturale disponibile într-o anumită perioadă. Înaintarea ceasurilor se face cu o oră în dimineața ultimei duminici din martie, iar regresul ceasurilor se efectuează cu o oră în dimineața ultimei duminici din octombrie.
Cine a introdus pentru prima dată ora de vară
Germanii au fost primii care au implementat ora de vară în 1916 (între 30 aprilie – 1 octombrie), urmati de britanici, de asemenea în 1916 (între 21 mai – 16 octombrie). Alte țări care au adoptat ora de vară sunt: Belgia, Danemarca, Franța, Italia, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Portugalia, Suedia, Turcia și Tasmania.
Statele Unite au introdus ora de vară pe 19 martie 1918, însă a fost aplicată doar până în 1919. Opoziția fermierilor a condus la renunțarea la această practică. Însă, o mare confuzie a existat în SUA, deoarece fiecare stat avea propriile reguli privind introducerea orei de vară până în 1966.
Aproximativ 70 de țări aplică în prezent ora de vară. Zonele apropiate de Ecuator și tropice nu o aplică. Japonia și China sunt printre țările importante care nu folosesc ora de vară.
UE a unificat pentru prima dată trecerea la ora de vară în 1980 pentru a asigura o abordare uniformă a acesteia în cadrul pieței unice.
Când a fost introdusă ora de vară în România
Prima aplicare a orei de vară în România a fost în 1932 (între 22 mai – 2 octombrie). Începută în prima duminică a lunii aprilie și terminată în prima duminică a lunii octombrie, aplicarea orei de vară s-a întins între anii 1933 – 1940.
Între 1941 și 1979 ora de vară nu a mai fost folosită. Reintroducerea s-a produs în 1979.
În 1979, România a semnat Convenţia fusurilor orare. În 1997, a intrat în vigoare Ordonanţa nr. 20/1997 privind stabilirea orarului de vară și a orei oficiale de vară pe teritoriul României, precizând că ora oficială de vară se stabilește cu o oră înainte de ora Europei Orientale din ultima duminică a lunii martie și până în ultima duminică a lunii octombrie.
Până în 1996 (cu mici excepții), ora de vară se implementa la sfârșitul lui martie și se menținea până la sfârșitul lunii septembrie. Începând din 1997, ora de vară a fost implementată din ultima duminică a lunii martie și până în ultima duminică a lunii octombrie.
Cum ne afectează trecerea la ora de vară și cât poate dura adaptarea
Un sondaj european la care au participat 4,6 milioane de persoane a evidențiat impactul negativ al schimbării orei asupra stării de sănătate. S-au raportat probleme de adaptare la somn sau insomnie.
Multe persoane simt oboseală și disconfort după schimbarea orei de vară, însoțită de dureri de cap.
Circa 76% dintre respondenți au considerat că schimbarea orei de două ori pe an este o experiență negativă. Printre motivele pentru a renunța la modificări se menționează problemele de sănătate, creşterea accidentelor rutiere şi lipsa economiilor de energie.
Schimbarea orei afectează atât adulții, cât și copiii, observându-se performanțe mai scăzute la materii în săptămâna următoare schimbării, comparativ cu cea precedentă.
În cazul adulților, trecerea la ora de vară este adesea asociată cu tulburări de somn si exista o probabilitate ușor crescută de infarct miocardic acut în următoarele săptămâni după această modificare.
Există studii care demonstrează o creștere semnificativă a dificultăților de adaptare la noile ore de culcare și somn, datorită faptului că ceasul intern rămâne setat pe ora anterioară perioadei de schimbare.
De asemenea, persoanele afectate de această schimbare simt oboseală și somnolență crescută pe parcursul zilei. Persoanele cu probleme preexistente cu somnul sunt cei mai afectați de acest proces.
Ajustarea la noua oră poate necesita o perioadă de cel puțin o săptămână. Efectele pierderii de somn se acumulează atât la ora de culcare, cât și la cea de trezire, necesitând o perioadă de adaptare.
Sfaturi pentru o tranziție mai ușoară
Pentru un proces de adaptare mai lin la schimbarea orei, recomandările includ:
- Asigurarea unei cantități suficiente de somn în săptămâna premergătoare schimbării.
- Încercarea de a se culca mai devreme în primele zile după schimbare.
- Limitarea expunerii la ecrane cu lumină albastră înainte de somn.
- Reducerea activităților mentale sau a exercițiilor fizice intense înainte de culcare.
