Judecătorii Curții Constituționale a României (CCR) decid astăzi dacă reforma pensiilor magistraților – pentru care a insistat premierul Ilie Bolojan și pe care coaliția de guvernare și-a angajat răspunderea în Parlament – este constituțională sau nu.
Votul CCR – conform unor surse, ar putea fi nefavorabil premierului Bolojan, având un impact major asupra scenei politice din România. Dacă va fi invalidată reforma, Premierul Bolojan va fi afectat, marcând o premieră în istorie, când un guvern în exercitare se prăbușește după decizia definitivă a instanței constituționale.
Hotărârea CCR vine după două amânări consecutive, care au durat peste două luni. Sursele Gândul indică faptul că astăzi judecătorii CCR vor adopta, cu certitudine, decizia, fără alte amânări.
Simina Tănăsescu – „favorabilă” lui Bolojan, majoritatea judecătorilor din CCR – împotriva lui Bolojan?
Potrivit surselor, majoritatea judecătorilor CCR tinde, de câteva săptămâni, spre a declara neconstitutionale proiectul de lege privind statutul judecătorilor și procurorilor, cel puțin pe aspectul formal, fără a analizează și conținutul. „Pentru amânări a insistat Simina Tănăsescu”, susțin surse apropiate CCR.
Guvernul Ilie Bolojan și-a asumat, la începutul lunii septembrie, răspunderea în Parlament pentru o variantă a Legii privind statutul judecătorilor și procurorilor – însă fără a solicita avizul obligatoriu al Consiliului Superior al Magistraturii pentru proiect. Această situație ar putea duce, conform unor juriști, la declararea neconstitutionale a proiectului, pe motive formale sau procedurale, nu de fond.
Potrivit unor surse CCR, cea mai activă susținătoare a proiectului lui Ilie Bolojan privind reforma pensiilor magistraților este chiar actualul președinte al CCR, Simina Tănăsescu. Totuși, aceasta ar fi în minoritate în cadrul Curții Constituționale.
Scenariul 1: „pică” reforma – pleacă Bolojan?
Deși președintele Nicușor Dan a adoptat o poziție mai nuanțată față de pachetul de reformă a pensiilor magistraților, premierul Ilie Bolojan a fost, ca de obicei, extrem de ferm: ori reforma, ori plecarea…
Sursele politice indică faptul că, în ultimele zile, premierul le-ar fi spus apropiaților săi că nu exclude varianta demisiei dacă decizia CCR i-ar fi nefavorabilă.
În cazul în care ar urma să-și dea demisia, această decizie ar conduce la prăbușirea Guvernului și la risc pentru stabilitatea politică a țării.
Potrivit protocolului coaliției, PNL ar trebui să desemneze un alt premier (variante vehiculate sunt Alexandru Nazare, actualul ministru de Finanțe, și Cătălin Predoiu, ministrul de Interne), iar acesta trebuie acceptat și numit de Președintele României, Nicușor Dan.
PSD nu intenționează momentan să preia conducerea Executivului, așa cum au sugerat liderii social democrati în ultimele zile. Totuși, conflictele persistente între Ilie Bolojan și liderii PSD pe tema reformei administrației locale au aprofundat fisurile în coaliție.
Îndepărtarea lui Ilie Bolojan din poziția de premier ar avea sens dacă ar reprezenta și o cale spre o nouă traiectorie politică, cum ar fi o candidatură pentru Primăria Capitalei, premierul amenajând că vrea să organizeze, în acest an, alegeri pentru această funcție.
În cazul unei demisii fără un plan de rezervă, Partidul Național Liberal s-ar putea confrunta cu riscul pierderii influenței, PNL fiind vulnerabil în lipsa unui lider în această situație.
Pirueta lui Bolojan: inițial a avansat ideea demisiei, apoi a renunțat o
Inițial, premierul suggerea că ar putea demisiona dacă CCR decide nefavorabil: „Dacă modificarea pensiilor magistraților va fi invalidată de CCR, este improbabil ca acest Guvern să mai aibă legitimitate pentru a soluționa alte probleme”.
Ulterior, a revenit asupra afirmării, asigurând că, în acest moment, nu are în plan să demisioneze: „ Nu mă gândesc la demisie acum ” și prioritatea sa este stabilitatea și continuitatea reformelor.
„Am tot auzit discuții despre demisie, dar nu asta e preocuparea mea actuală. Mă concentrez pe măsurile de urgență pentru a asigura progresul țării și stabilitatea politică. Voi anunța dacă voi decide vreodată să părăsesc funcția, nu este nevoie să mi se adreseze această întrebare frecvent.”, a spus Ilie Bolojan.
Nicușor Dan: „Bolojan nu trebuie să plece”
Președintele Nicușor Dan a declarat în mod explicit că premierul nu ar trebui să demisioneze, chiar dacă CCR va considera legile referitoare la pensiile magistraților neconstituționale. El argumentează că „dreptul nu este o știință exactă, există interpretări”, și că un act normativ neconstituțional „nu înseamnă nimic”.
Nicușor Dan afirmă că șansele ca guvernul să cadă sunt minime în prezent:
„Nu există scenariu de cădere a Guvernului și afirm cu responsabilitate acest lucru. Relațiile și discuțiile anterioare, în cadrul și în afara câmpului politic, indică faptul că cele patru partide și minoritățile naționale înțeleg că e în interesul național să mențină coaliția la guvernare în această etapă și pentru următorii ani. Nu există riscul ca această coaliție să se destrame în următorul an sau doi.”
Scenariul 2: „pică” reforma – rezistă Bolojan?
Această variantă reiese din schimbarea de poziție a președintelui României, Nicușor Dan.
Deși favorizează, în teorie, „tabăra magistraților” cu privire la reformele în justiție, Nicușor Dan nu pare să aibă, deocamdată, alte planuri pentru păstrarea guvernului și nici dispoziție pentru schimbări bruște care să destabilizeze stabilitatea economică și politică a țării.
În ciuda diferențelor de opinii între Bolojan și Dan, acesta din urmă pare să prefere menținerea actualei coaliții, în numele „stabilității” și „traversării iernii”, mai ales având în vedere responsabilitatea pentru eventuale nestructuri politice și economice.
Scenariul 3: CCR aprobă „reforma”, câștigă Bolojan, magistrații pierd
Chiar dacă această variantă este considerată mai puțin probabilă, nu poate fi exclus total scenariul ca reforma pensiilor magistraților să fie aprobată de CCR. În acest caz, susținătorii reformei, în special liberalii, ar insista pentru ca judecătorii CCR să considere constituțional proiectul de lege privind statutul judecătorilor și procurorilor.
Înalta Curte de Casație și Justiție a constatat, atunci când a analizat neconstituționalitatea legii depusă de Ilie Bolojan, că actul legișlativ încalcă 37 de decizii anterioare ale Curții Constituționale. De asemenea, și Consiliul Legislativ a emis opinii negative, criticând în detaliu proiectul.
În cazul unei decizii favorabile – confirmând constituționalitatea legii – aceasta ar constitui un precedent important în jurisprudența românească, marcând o schimbare radicală pentru sistemul judiciar.
În ultimii 35 de ani, Curtea a susținut frecvent drepturile magistraților în disputa cu clasa politică, mai ales privind pensiile și pensionările în justiție.
„Impactul combinației de măsuri normative propuse produce o încălcare serioasă a principiului independenței justiției, în componenta sa instituțională„, se menționează în sesizarea de 39 de pagini a ÎCCJ către CCR.
Ceea ce conține „reforma” lui Bolojan? De la „încrederea în Justiție” la…„încrederea în Bolojan”
„Este necesar să asigurăm echitate. Magistrații din România ies la pensie, în medie, la 48-49 de ani, cu o pensie medie de peste 24.000 de lei, iar unele pensii pot ajunge până la 40.000 de lei, mai ales pentru cei cu funcții de conducere”, a afirmat Ilie Bolojan, pe 1 septembrie, când și-a prezentat proiectul în Parlament.
Magistrații contestă aceste declarații.
„
Prin reforma propusă, va fi implementată o perioadă tranzitorie de 10 ani, la sfârșitul căreia pensia magistraților va fi calculată la vârsta standard de pensionare, de 65 de ani, conform legislației din România. Vârsta de pensionare va crește de la 25 la 35 de ani de vechime, egal cu standardul național.
Cuantumul pensiei va fi plafonat la 70% din ultima salariu net, reducând drastic actualul nivel de 100%.
Chiar și după aceste modificări, pensiile magistraților vor rămâne semnificative.
O pensie medie de 14.000-15.000 de lei asigură independența și respectul necesare unui magistrat, conform standardelor internaționale și Constituției.
Magistrații au protestat, iar premierul a afirmat: „Legea nu vizează magistrații, ci este pentru echitate și creșterea încrederii în Justiție”.
Decizia privind „reforma” lui Ilie Bolojan este așteptată astăzi de Curtea Constituțională.
