O ordonanță controversată în plină criză bugetară: restituirea contribuțiilor la Fondul de Tranziție Energetică
În contextul actual al dificultăților bugetare ale statului, Ordonanța de Urgență nr. 33/2025 privind restituirea unor sume plătite la Fondul de Tranziție Energetică nu remediază o problemă fiscală majoră. Această soluție este parțială și confuză, generând potențiale efecte neconstituționale și inegalități.
Decizia Curții Constituționale: Necesitatea unei restituiri corecte
Hotărârea CCR nr. 640/2024 a constatat parțial neconstituționalitatea reglementării anterioare referitoare la contribuțiile la Fondul de Tranziție Energetică. Curtea a impus două obligații: stabilirea unui cuantum neconfiscator pentru această contribuție și introducerea unui mecanism clar de restituire pentru contribuabilii afectați.
Totodată, Curtea a subliniat necesitatea ca persoanele care au intentat procese pentru recuperarea sumelor plătite ca despăgubiri sau restituiri în contencios administrativ-fiscal să beneficieze de efectele deciziei.
Soluția Guvernului: O abordare incompletă și discriminatorie
OUG nr. 33/2025 transpune doar parțial cerințele CCR. Contribuția este fixată la 80%, lipsind o justificare solidă și un aviz al Consiliului Economic și Social. Mai grav, mecanismul de restituire este limitat la contribuabilii care au contestat contribuția în instanță. Această abordare discriminează contribuabilii care au achitat obligațiile fiscale fără contestații – acte de buna-credință – ceea ce contravine principiului egalității în fața legii.
Confuzia între instanță și administrație: O problemă de competențe
Ordonanța creează o suprapunere nepotrivită între competențele instanțelor judecătorești și ale administrației fiscale. Acest lucru afectează mecanismul de recuperare a sumelor, care ar trebui să fie reglementate de instanțe în cazurile de contencios, nu de proceduri administrative. Ordonanța interferează astfel cu procesele judiciare existente.
De asemenea, regula nu este aplicată consecvent, discriminând contribuabilii care ar fi avut dreptul la dobânzi mai mari prin procedura administrativă, în comparație cu suma acordată prin hotărâri judecătorești. Acest lucru este inechitabil și contravine spiritului de corectare.
Inconsistențe în motivarea ordonanței
Argumentarea legală a ordonanței nu oferă o clarificare a intențiilor Guvernului. Textul susține că mecanismul administrativ se aplică doar celor care au acționat în instanță, deși aceste persoane ar trebui să fie acoperite deja de decizia CCR. Restul contribuabililor sunt redirecționați către contencios administrativ, o soluție care ar putea generează noi litigii.
Soluții pentru îmbunătățirea legislației
Ordonanța așteaptă adoptarea prin lege. Parlamentul ar trebui:
• să introducă un mecanism administrativ de restituire pentru cei care nu au acționat în instanță;
• să garanteze că instanțele își pot continua activitatea normală în cazurile ce vizează litigiile în curs;
• să determine Administrația Finanțelor Publice să nu mai conteste inutil hotărârile favorabile contribuabililor.
În concluzie, este esențială o abordare corectă, coerentă și echitabilă în contextul economic actual. Respectarea principiilor statului de drept și corectitudinea fiscală trebuie să prevaleze pentru a menține încrederea contribuabililor.
