De la alegerea sa din 2013, Papa Francisc a numit aproximativ două treimi dintre cardinalii eligibili pentru funcția supremă a Bisericii Catolice. Importanța numărului mai mare de cardinali din afara Europei este remarcabilă, depășind cifrele din pontificatele anterioare.
- Decesul Papei Francisc: Anunț din Vatican / Detalii despre înmormântare / Reacții locale și internaționale
Moartea Papei Francisc atrage atenția asupra succesiunii la conducerea Bisericii Catolice.
Noul Suveran Pontif va fi ales dintre cardinalii întruniți în Capela Sixtină, într-un scrutin secret.
Cu toate acestea, prezicerea rezultatului este dificilă.
Spre deosebire de alegerea Papei Benedict al XVI-lea în 2013, când anticiparea a fost redusă la un număr mic de observatori, în actualul context, numărul de candidați evidenți nu este foarte mare. Prognozarea unui câștigător potențial este, în consecință, o sarcină dificilă.
Totuși, există nume vehiculate în cercurile vaticane.
Schimbări semnificative în structură
Se anticipează o confruntare între curentele progresist și conservator pentru conducerea Bisericii. Progresiștii susțin abordările relative mai liberale ale Papei Francisc față de divorțuri, homosexualitate și situația refugiaților, în timp ce tabăra conservatoare și-a exprimat dezacordul față de această agendă. Există posibilitatea unei soluții de compromis a conflictelor.
Noul papă va conduce o Biserică modelată de numiri și reformele lui Francisc.
În mandatul său au avut loc schimbări structurale majore, inclusiv o descentralizare a puterii și numirea unui număr important de cardinali din afara Europei.
În data de 21 aprilie, 252 de cardinali, dintre care 135 cu drept de vot (sub 80 de ani), au avut posibilitatea de a fi implicați în alegeri. 109 dintre cardinalii cu drept de vot au fost numiți de Papa Francisc, 22 de Papa Benedict al XVI-lea și 5 de Ioan Paul al II-lea.
Cine sunt însă numele vehiculate pentru a ocupa cea mai înaltă funcție din Biserica Catolică?
Peter Erdo
Pentru curentul conservator, Peter Erdo, cardinal maghiar și arhiepiscop de Esztergom-Budapesta, este o opțiune considerată importantă.
„Cardinalul Erdo are susținerea sectorului conservator al Bisericii. Este apreciat pentru expertiza sa în dreptul canonic”, a declarat Edward Pentin, expert în Vatican și autor al lucrării „The Next Pope: The Leading Cardinal Candidates”.
„Mulți catolici simt că Biserica trebuie readusă la o stabilitate după o perioadă de ambiguitate, iar Erdo oferă această perspectivă”, a mai subliniat el.
În trecut, cardinalul Erdo a comparat situaţia refugiaților cu traficul de persoane.
Luis Antonio Tagle
Printre candidații consideraţi progresişti, apare frecvent numele cardinalului Luis Antonio Tagle.
Numit uneori „Papa Asiei”, a fi ales ca prim papă asiatic este o altă perspectivă.
Tagle prezintă o asemănare cu Papa Francisc prin simplitatea vieții.
„Era considerat favoritul Papei Francisc pentru succesor. Are o bază importantă de susținători și este încă relativ tânăr, ceea ce ar însemna un mandat de decenii”, explică Pentin.
Pietro Parolin
Actualul secretar de stat al Vaticanului, Pietro Parolin, este considerat un candidat important.
Nu este marcat de un fel de orientare strictă, fiind privit ca o figură neutră.
Rolul său în contextul războiului din Ucraina i-a sporit importanța.
„El este un diplomat extrem de capabil”, a punctat Thomas Reese, preot catolic și autorul cărții „Inside the Vatican”.
Cu toate acestea, un posibil scandal imobiliar face unele semne de întrebare.
Alți candidați
Numărul candidaților include figuri precum Cardinalul Jose Tolentino Calaca de Mendonca, Cardinalul Matteo Zuppi, Cardinalul Mario Grech, Cardinalul Peter Turkson, Cardinalul Robert Sarah, Cardinalul Leo Burke, Cardinalul Pierbattista Pizzaballa, și Jean-Marc Aveline.
Fiecare candidat este asociat cu diverse atitudini și priorități adiacente politicii și ideologiei curentelor Bisericii Catolice.
Cardinalul Juan Jose Omella
„Aproape jumătate dintre cardinali provin acum din zonele extraeuropene”
De la înscăunarea sa în 2013, Papa Francisc a numit o proporție semnificativă a actualilor cardinali, care sunt eligibili pentru următoarea alegere.
„Aproape jumătate dintre cardinali provine acum din ţările aflate în afara Europei. Ei sunt afectaţi de probleme diverse față de cele europene. Sunt preocupați de încălzirea globală, sărăcie, războaie civile şi corupţie”, a declarat părintele Reese.
„Toată politica este locală. Fiecare cardinal doreşte să ştie cum va fi perceput următorul papă în ţara sa. Va fi o figură care îl va asculta, care va vorbi limba lui, sau nu? Alegerea s-ar putea concentra pe un cardinal din sudul global”, a adăugat acesta.
Regulile Vaticanului prevăd, pentru alegerea papei, o majoritate de două treimi în rândul cardinalilor.
În momentul de faţă, nu există un candidat principal.
Procesul este complex şi neprevizibil, ceea ce face predicţia unui câștigător o sarcină extrem de dificilă.
