Recent ales la conducerea Bisericii Catolice, Papa Leon al XIV-lea, anterior cardinalul Robert Prevost din Chicago, a început pontificatul cu un mesaj profund şi neobişnuit: o îngrijorare majoră faţă de influenţa inteligenţei artificiale asupra demnităţii umane, justiţiei şi muncii. Alegerea numelui său papal nu a fost întâmplătoare. Inspirat de Papa Leon al XIII-lea, liderul Bisericii din epoca Revoluţiei Industriale, noul papă vede în revoluţia digitală, şi mai ales în AI, un nou val de transformări care ameninţă echilibrul social şi etic al lumii contemporane.
În primul său discurs de duminică, Papa Leon al XIV-lea a declarat:
„Simţind că sunt chemat să continui pe această cale, am ales să port numele Leon al XIV-lea. Există mai multe motive pentru această decizie, dar, în principal, pentru că Papa Leon al XIII-lea, în celebra sa Enciclică Rerum Novarum, a abordat problema socială în contextul primei mari revoluţii industriale.”
Astăzi, spune Papa, ne aflăm în mijlocul unei alte revoluţii – una digitală – iar Biserica trebuie să contribuie la apărarea drepturilor omului în faţa unor tehnologii care, deşi fascinante, pot avea consecinţe negative.
Inteligenţa artificială: o binecuvântare sau o ameninţare ascunsă?
Departe de a condamna progresul tehnologic în sine, Papa Leon al XIV-lea semnalează riscurile implementării inteligenţei artificiale şi lipsa unui cadru moral de reglementare. Deşi AI este adesea prezentată ca o unealtă eficientă şi inovatoare – sub forma chatboţilor, a generatoarelor de imagini sau a asistenţilor personali – în spatele acestor interfeţe se ascund costuri reale, uneori devastatoare.
Un exemplu recent vine din Memphis, unde un vast centru de date aparţinând unei companii tehnologice a fost acuzat că poluează un cartier locuit majoritar de persoane de culoare. Emisiile nocive au afectat calitatea aerului într-o zonă vulnerabilă.
Dar efectele AI nu sunt doar ecologice. Centrele de date consumă resurse semnificative, ceea ce a dus la conflicte locale şi dificultăţi în atingerea obiectivelor climatice pentru companiile tehnologice de top. Mai mult, specialiştii în sănătate mintală se îngrijorează de impactul AI asupra copiilor şi persoanelor vulnerabile, în special prin intermediul asistenţilor virtuali şi al aplicaţiilor de tip „companion digital”.
În plan social şi politic, AI este utilizată pentru crearea şi răspândirea dezinformării, inclusiv a deepfake-urilor. Astfel, o tehnologie cu potenţial enorm a devenit o armă periculoasă în mâinile celor care doresc manipulare şi control.
Biserica în era digitală: un gardian al demnităţii umane?
Papa Leon al XIV-lea își asumă rolul de protector al valorilor umane fundamentale într-o perioadă în care granițele dintre om şi tehnologie devin din ce în ce mai estompate. Continuând linia inițiată de Papa Francisc și inspirându-se din tradiția enciclicei Rerum Novarum, noul suveran pontif pare hotărât să aducă în prim-plan o teologie a responsabilității tehnologice.
În fața unei lumi din ce în ce mai dependente de algoritmi, Leon al XIV-lea oferă o perspectivă etică necesară: un apel la reflecție, la umanism și la discernământ. El nu propune renunțarea la AI, ci plasarea ei în slujba binelui comun, a justiției sociale şi a protecţiei celor vulnerabili.
Această abordare vine într-un moment crucial, când multe instituții naționale şi internaționale ezită să reglementeze ferm dezvoltarea AI. Poziția Bisericii, prin vocea Papei, ar putea influența opinia publică şi deciziile politice.
Concluzie: O chemare la înțelepciune într-o lume automatizată
Papa Leon al XIV-lea aduce o voce esențială în dezbaterea globală despre inteligenţa artificială. Într-o eră dominată de inovație, dar şi de dezechilibru, el subliniază că progresul nu trebuie să neglijeze valorile umane. Alegerea numelui său papal şi mesajul său inaugural nu sunt simple gesturi simbolice, ci o declarație de intenție: Biserica va fi prezentă, vigilentă şi implicată în revoluţia digitală, nu ca o piedică pentru tehnologie, ci ca o conștiință activă a societății.
Pe măsură ce AI devine din ce în ce mai prezentă în viața noastră, poate că avem nevoie mai mult ca niciodată de întrebările şi de rezervele pe care le ridică Papa Leon al XIV-lea. Pentru că, la final, tehnologia ar trebui să ne servească – nu să ne înlocuiască umanitatea.
