La câteva zile de la alegerea sa ca șef al Bisericii Catolice, noul papă, Leon al XIV-lea, s-a adresat unui subiect hotărâtor: inteligența artificială. În primul său discurs public, a evidențiat potențialul enorm al tehnologiei, însă a avertizat că dezvoltarea ei trebuie să urmărească binele comun. „Ne aflăm la pragul unei noi revoluții”, a afirmat Suveranul Pontif, „și Biserica trebuie, încă o dată, să protejeze demnitatea umană.”
Alegerea numelui papal nu a fost întâmplătoare. Papa Leon al XIV-lea s-a inspirat din figura lui Leon al XIII-lea, care, în timpul Revoluției Industriale, a condamnat abuzurile capitalismului și a apărat drepturile muncitorilor. În fața noii revoluții – cea digitală, stimulată de inteligența artificială – noul papă consideră că Biserica trebuie să joace un rol activ în protejarea valorilor umane fundamentale.
Un mesaj pentru era digitală
Într-un discurs adresat cardinalilor, Papa Leon al XIV-lea a avertizat că noile tehnologii riscă să transforme omul într-o simplă piesă a unui mecanism economic global, unde eficiența este adesea mai importantă decât compasiunea și dreptatea. El a reamintit că doctrina socială a Bisericii nu este un artefact, ci o resursă vibrantă de care umanitatea trebuie să se folosească ori de câte ori se confruntă cu schimbări structurale.
Papa a subliniat că inteligența artificială nu trebuie să evolueze fără reguli. În viziunea sa, progresul tehnologic trebuie reglementat nu doar din motive economice sau de securitate, ci și din perspective morale și spirituale. Este crucial, a spus el, „să nu uităm că nu toate deciziile pot fi externalizate algoritmilor”. Viața umană nu poate fi redusă la calcule predictive sau optimizări funcționale.
Tradiția creștină și inovația tehnologică
Deși mulți asociază Biserica cu rezistența la progres, istoria oferă o imagine mai complexă. În Evul Mediu, mănăstirile au fost centre de inovație, unde au fost create tehnologii precum roata hidraulică sau forajul mecanic. Teologii considerau că tehnologia poate contribui la reabilitarea condiției umane afectate de păcatul inițial. Ideea că omul, ca ființă creatoare, poate folosi tehnologia pentru perfecționare a fost un stimulent al progresului timpuriu.
Papa Francisc a fost unul dintre liderii religioși care au perceput acest potențial. În timpul pontificatului său, a favorizat dialogul cu companiile tehnologice și a susținut reglementarea inteligenței artificiale în favoarea binelui comun. A avertizat împotriva idolatrizării tehnologiei și a pledat pentru un „nou umanism creștin”, în care rațiunea, credința și responsabilitatea morală se sprijină reciproc.
Noul papă Leon al XIV-lea. (Foto: AP/Profimedia)
Biserica, un reper moral în era inteligenței artificiale
Prin poziția sa, Leon al XIV-lea continuă această tradiție. El susține că, confruntată cu schimbările aduse de inteligența artificială, religia nu trebuie să tacă, ci să se implice activ în stabilirea reperelor morale. Este fundamental, spune el, ca Biserica să rămână ghid în vremurile în care sensul vieții, rolul muncii și definirea demnității umane devin din ce în ce mai incerte.
Inteligența artificială pune întrebări fundamental spirituale: cine suntem, ce înseamnă să fim oameni și unde se află limitele dintre util și sacru? Dacă tehnologia devine un nou altar, atunci Biserica are datoria de a oferi o perspectivă alternativă: una în care omul rămâne centrul creației, nu periferia unui sistem controlat de algoritmi.
Papa Leon al XIV-lea pare hotărât să transforme Vaticanul într-un actor important în dezbaterile despre inteligența artificială. Nu pentru a impune legi, ci pentru a reaminti lumii că, dincolo de date și rețele neuronale, există o dimensiune profund umană care nu poate fi digitalizată.
