Panoul fotovoltaic a depășit sistemele eoliene în ceea ce privește capacitatea instalată și s-a poziționat drept a doua sursă de energie electrică a țării, conform datelor actualizate ale Autorității de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).
Capacitatea totală a parcurilor solare din România a atins 3.145 MW, conform informațiilor în timp real ale ANRE. Astfel, centralele fotovoltaice dispecerizabile au depășit turbiniile eoliene în volumul de energie instalată – în vânt sunt doar 3.137 MW – fiind a doua cea mai mare sursă de electricitate din țară, după hidrocentrale, care dispun de o capacitate de 6.688 MW.
În prezent, puterea instalată a parcurilor solare reprezintă 16% din totalul capacității în Sistemul Energetic Național. Desigur, nu se poate vorbi despre același clasament în ceea ce privește producția, deoarece factorul de capacitate al panourilor solare este semnificativ mai redus, din motive evidente.
Acum trei săptămâni menționam că România a atins pragul de 3.000 MW în capacitatea instalată în parcuri fotovoltaice, pentru prima dată în istorie.
„Energia solară fotovoltaică este cea mai rapidă cale de expansiune în acest segment de dezvoltare. În minus de trei ani, capacitatea instalată a crescut de la 1,4 GW în 2022 la peste 3 GW în prezent, evidențiind atractivitatea investițiilor în România, precum și capacitatea de implementare a sectorului”, a declarat Andrei Manea, director executiv al RPIA – Asociația Industriei Fotovoltaice din România, solicitat pentru comentarii în acest sens.
Deși sectorul a înregistrat o creștere considerabilă în ultimii ani, sunt semnalate și obstacole în dezvoltare, cel mai recent fiind noul regulament pentru racordarea la rețea pe bază de licitație, în condițiile în care infrastructura de distribuție este deja aproape plină, cu avize de racordare (ATR) emise pentru 70.000 MW.
„Conectarea la rețea constituie astăzi principalul impediment în dezvoltarea proiectelor de energie regenerabilă, din cauza barierelor legislative și birocratice, precum și a lipsei de fonduri pentru modernizarea infrastructurii de transport și distribuție. Se confruntă cu riscul blocajului în procesul de racordare, în contextul introducerii, fără o etapă de tranziție, a noului cadru de reglementare pentru capacitățile de peste 5 MW, începând cu 1 ianuarie 2026. Această incertitudine legislativă afectează fezabilitatea investițiilor și utilizarea fondurilor europene destinate, având impact direct asupra prețurilor energiei, competitivității economice și securității energetice,” a explicat Manea.
Problema racordării la rețea nu afectează doar proiectele în curs de autorizare, ci și cele finalizate. După perioada de testare, parcurile sunt deconectate până la obținerea licenței de operare comercială, ceea ce împiedică livrarea de energie ieftină și curată în sistem, din cauza întârzierilor administrative. În aceste condiții, România importă energie la prețuri mai mari, iar această problemă devine și mai gravă în sezonul rece, când consumul energetic crește semnificativ,” a mai menționat Manea.
Cel mai mare parc solar operațional este cel de Rătești, județul Argeș, dezvoltat de compania israeliană Econergy, cu o capacitate de 155 MW. Cu toate acestea, acest record va fi depășit în curând odată cu finalizarea unor parcuri mai mari în etapa de construcție. Cel mai mare proiect din România și din Europa este Dama Solar, din județul Arad, având o capacitate de 1.040 MW, dezvoltat de Rezolv Energy.
Pe lângă parcuri, capacitatea instalată include și cei peste 3.100 MW de energie solară generate de prosumatori, astfel că aproximativ 6.100 MW reprezintă totalul de energie solară instalată la nivel național. În ritmul actual al dezvoltării și cu proiectele deja anunțate, este posibil ca obiectivul de 10.000 MW pentru 2030 să fie atins sau depășit.
Cea mai mare producție de energie solară din România a fost înregistrată pe data de 16 iunie 2025, la ora 12:33, când productorul instantaneu al parcurilor solare dispecerizabile, monitorizat de Transelectrica, a ajuns la 1.866 MW.
