Doi politicieni români se pot mândri cu forța lor față de Iulius Cezar. Nu pentru că ar fi strategii militari sau conducători ai campaniilor victorios, cuceritori ai Galiilor sau ieșiri din rivalități politice. Dimpotrivă. Totuși, față de Cezar, acești lideri au un avantaj major: au supraviețuit atacurilor din partea apropiaților. Nu înseamnă că nu au fost surprinși, sângeriând sau strigând „Et tu, USR?” (Și tu, USR?).
Nicușor Dan a fost mai mult decât un tutore pentru USR. A fost autoritatea dominantă pentru această formațiune ideologică, fiind atât Părinte 1, cât și Părinte 2. Cu toate acestea, membri ai USR au reușit să se desprindă de el la primul clash ideologic. Dintr-un partid cu multiple curente de opinie, USR s-a transformat într-un lider autoritar, cu multiple capete, care-și exprima intoleranța prin aceeași voce, folosind formulări repetitive.
Elena Lasconi a deținut funcția de președintă a formațiunii, reușind performanțe notabile în alegerile prezidențiale, criticând adversari precum Ciolacu, Ciucă, Simion sau Geoană. A avut șansa de a deveni prima femeie președintă a țării, dar această oportunitate i-a fost răpită de o intervenție constituțională din decembrie 2024. Ulterior, în cursa relansată pentru prezidențiale, același partid, format din trădători, a sabotat-o, încercând să readucă sprijinul lui Nicușor Dan, implorând iertare și finanțări pentru campanie.
Din fericire, legislația a fost de partea sa și a blocat implicarea formală a USR în campania lui Nicușor Dan. Astfel, actualmente, orice membru USR care susține oficial pe Nicușor Dan în alegeri se autodenunță pentru ilegalitate.
Cu o înțelegere aproape paternalistă, Nicușor Dan a clarificat trecutul conflictual cu USR și a sprijinit formațiunea să aibă reprezentanți în guvern. Acest lucru s-a întâmplat după ce partidul s-a clasat abia pe locul 4 în alegeri, performanță influențată în mare măsură de prezența în finala prezidențială a Elenei Lasconi. Fără aceasta, USR ar fi ocupat poziții inferioare, precum locul 5 sau 6. Ca recompensă pentru Lasconi, ea a fost înlocuită de Dominic Fritz la conducerea partidului.
Dominic Fritz, lider în politica românească, fiind primul cetățean străin ajuns primar și ulterior președinte de partid fără a avea cetățenie română la momentul alegerii. Legea permite asta, odată cu aderarea la UE. Însă, nu este legal ca un cetățean străin, incapabil să obțină certificatul ORNISS, să aibă acces la documente clasificate sau să participe la decizii strategice în domenii de securitate, apărare, economie sau geopolitică.
Fiind unul dintre cei patru lideri de partid din coaliția guvernamentală, Fritz avea acces la aceste informații cu mult timp înainte de a obține cetățenia română.
De exemplu, anul trecut, când încă era cetățean german, Nicușor Dan l-a însoțit pe Fritz într-o vizită oficială în Germania. În cadrul discuțiilor bilaterale, s-au discutat achiziții avansate de armament de la companii germane. Fritz a justificat prezența prin „cunoașterea limbii” – însă, conform normelor internaționale, astfel de negocieri trebuie să fie asistate de translatori avizați, autorizați de serviciile de informații, pentru a garanta securitatea și legalitatea accesului la informații sensibile, lucru imposibil pentru Fritz în calitate de cetățean german.
(Mai mult decât o anecdota, se pare că pe coridoarele Bruxelles-ului, în timpul negocierilor pentru aprobarea acordului SAFE, ministrul Apărării de atunci, Ionuț Moșteanu, i-ar fi spus unui reprezentant european: „Știu că aveți cea mai bună ofertă, dar avem și un președinte de partid neamț…”)
Acest partid, pe care Elena Lasconi l-a crescut de la 7% la 12% pentru a fi ulterior marginalizat, și pe care Nicușor Dan l-a adus în guvern și i-a dat atribuții în domenii sensibile, împreună cu președintele său, au făcut un pas înapoi față de Nicușor Dan, anunțând că nu îl vor susține pe Eugen Tomac pentru funcția de premier.
Nu că propunerea lui Tomac ar fi o soluție, dar USR ar fi trebuit să fie mai loial lui Nicușor Dan. Măcar pentru încredere, dacă nu și pentru recunoștință.
De asemenea, ideea USR privind formarea unui guvern minoritar, format din PNL, USR și UDMR, este la fel de nerealistă ca și cea a președintelui.
De fapt, un astfel de guvern, condus de trei partide care împreună nu depășesc 35%, nu are legitimitate. În cazul unei astfel de alianțe, n-ai decât să te limitezi la critici și să aștepți intervenția autorităților superioare, evitând un eşec major.
Dominic Fritz, fiind cetățean român din decembrie, are acum dreptul să participe la decizii naționale. Însă, la nivel de comportament politic, a preluat, ca și alți politicieni, obiceiuri negative, printre care și abilitatea de a se întoarce de partea puterii la momentul oportun, fapt sprijinit de Nicușor Dan, care i-a facilitat achizițiile de la companioni de-ai săi.
