Modificările recente ale guvernului privind Pilonul II și III de pensii afectează 9,3 milioane de persoane. Începând cu vârsta de 65 de ani, aceștia vor primi 30% din economii, în timp ce restul va fi plătit lunar în maximum 8 ani. Statisticile arată că o proporție semnificativă din bani va fi primită la o vârstă la care mulți români sunt deja afectați de probleme de sănătate. Românii au o speranță de viață sănătoasă limitată, de doar 3,8 ani după pensionare la 65 de ani. Ce rol are, de fapt, pensia privată în aceste condiții?
Guvernul a aprobat modificări la proiectul de lege privind plățile pensiilor private pentru peste 8,3 milioane de români ce au pensii obligatorii administrate privat și aproape un milion ce au pensii private facultative. Conform surselor prezente la ședința de guvern, se va permite retragerea maximă de 30% din suma acumulată, restul putând fi primit lunar pe o perioadă maximă de 8 ani.
Potrivit datelor Eurostat, românii au cea mai mică speranță de viață sănătoasă după pensionare în Europa, doar 3,8 ani, față de media europeană de aproape 10 ani.
Speranța de viață la 65 de ani în România este de 17,3 ani, apropiată de media europeană de 20 de ani.
Calitatea asistenței medicale publice influențează semnificativ speranța de viață. Accesul la servicii medicale, densitatea unităților medicale și starea de sănătate a populației vârstnice sunt factori cheie. De asemenea, pensia reprezintă un factor important, influențând accesul la asistență socială.
Analiza privind speranța medie de viață și speranța de viață după pensionare, publicată în primăvara acestui an, a subliniat aceste aspecte.
Femeile trăiesc mai mult, dar cu o sănătate mai fragilă decât bărbații
Speranța de viață a românilor este cu 7,8 ani mai mică decât cea a româncelor, iar speranța de viață sănătoasă a bărbaților, cu 0,9 ani mai mică decât cea a femeilor.
Femeile trăiesc mai mult, dar starea lor de sănătate este de multe ori mai precară, rezultând un număr mai mare de ani în care activitatea lor este limitată moderat sau sever.
Îmbătrânirea populației, un subiect insuficient discutat
Economistul Radu Crăciun subliniază că îmbătrânirea populației nu este suficient discutată în profunzime. Se pune accent pe presiunea asupra sistemului public de pensii, însă se neglijează aspectele financiare ale persoanelor în vârstă. Acestea, odată pensionate, devin beneficiari ai sistemului, nu contributori.
Crăciun susține că oamenii nu își gestionează financiar suficient de bine perioada de după pensionare. Economiile acumulate – investiții prin bănci și fonduri private – se epuizează rapid după pensionare.
Crăciun concluzionează că firmelor le lipsește o strategie de extindere în afara granițelor pentru capitalizarea resurselor.
Dezvoltarea economică regională a României necesită o guvernanță clară și politici care susțin internaționalizarea companiilor românești.
