Un pensionar a primit o pensie mai mică cu 100 lei, deoarece, prin metoda de calcul, punctajul său a fost reduc și implicit, valoarea pensiei. Astfel, recalcularea parțială nu implică neapărat creșteri ale beneficiului financiar, deși a generat speranțe printre pensionarii care au activat în condiții speciale, au beneficiat de sporuri, prime, salarii de merit sau alte venituri temporare.
Aceste documente, care nu erau evidențiate în carnetul de muncă, puteau contribui la creșterea punctajului de pensie și, implicit, la majorarea cuantumului pensiei, considerau seniorii.
De asemenea, începând cu 1 septembrie 2024, sute de mii de pensionari din România au depus acte suplimentare la Casa de Pensii pentru recalcularea pensiei, conform Legii nr. 360/2023. Ei au sperat că adeverințele cu venituri brute, neincluse în carnetul de muncă pentru activitățile realizate înainte de 2001, le vor aduce un punctaj mai mare și, implicit, o pensie mai ridicată.
Însă, în numeroase situații, aceste documente au avut rezultatul neașteptat: pensia a fost redusă. Recalcularea a avut un efect negativ dacă:
- Perioadele respective nu aveau venituri declarate.
- Veniturile brute înscrise erau mai mici decât cele deja luate în calcul inițial.
- Existau intervale fără activitate, care au diminuat vechimea în muncă.
Astfel, actele depuse de pensionari pentru a confirma venituri suplimentare, neincluse în carnetul de muncă, au dus la diminuarea punctajului de pensie.
Un exemplu oferit de sursa citată este cazul unui pensionar din județul Prahova, care a primit decizia de recalculare a pensiei la 17 octombrie 2025. În urma acesteia, pensia sa a fost micșorată cu 100 de lei, de la 2440 lei la 2340 lei.
La prima vedere, s-ar fi crezut că depunerea unor acte suplimentare ar fi avut efectul dorit, însă – în acest caz – recalcularea s-a finalizat cu reducere, iar beneficiul financiar a scăzut.
Conform documentației, pensia anterior recalculării era de 2440 lei, iar punctajul obținut de acest pensionar a fost de 81 de puncte.
Vechimea în muncă a fost calculată pe baza următoarelor informații:
- Vârsta standard de pensionare conform legislației: 57 ani și 11 luni;
- Vârsta la care pensionarul poate beneficia de reducerea vârstei standard: 62 ani și 11 luni;
- Vechimea totală în activitate a fost de 39 de ani și 4 luni.
De asemenea, s-a calculat perioada totală de cotizare, care a fost de 33 de ani și 4 luni, precum și contribuția la pensia suplimentară pentru perioadele de vechime adăugate.
La sfârșitul documentului, pensionarul a primit o explicație detaliată despre recalcularea pensiei, bazată pe prevederile Legii nr. 360/2023.
Motivarea indică faptul că, deși pensionarul a depus acte suplimentare, acestea au fost interpretate într-un mod care a condus la diminuarea beneficiului de pensie. Este important de menționat că orice recalculare, chiar și atunci când are efecte nefavorabile, poate fi contestată în instanță, în termen de 45 de zile.
Acest interval poate fi esențial pentru pensionari în cazul în care consideră că recalcularea a fost efectuată incorect sau anumite date nu au fost interpretate corect în procesul de calcul.
Înainte de a depune acte suplimentare pentru recalcularea pensiei, se recomandă solicitarea unei simulări sau evaluări preliminare de la Casa de Pensii.
Aceasta poate influența decisiv dacă pensia va fi majorată sau micșorată. După exemplul prezentat, dacă documentele conțin perioade fără venituri sau cu venituri mai mici decât cele deja luate în calcul, impactul poate fi negativ și pensia poate suferi diminuări.
De asemenea, este crucial ca pensionarii să completeze toate formularele în mod corect și complet, pentru a evita interpretări eronate. menționează sursa citată.
